Germania de clasa a treia - şi aici există sărăcie
19 mai 2009Julia Friedrichs, Eva Müller şi Boris Baumhold sunt încă profund impresionaţi de rezultatul cercetărilor lor, pe care îl regăsim în cartea "Germania de clasa a treia - viaţa pe treapta cea mai de jos a societăţii".
Aflăm povestea unei fetiţe care nu are jucării, a unei perechi de şomeri care îşi petrece ziua în faţa televizorului şi a unui paznic care nu îşi poate plăti datoriile dacă nu este ajutat financiar de fiica sa.
"În Germania, peste 1,9 milioane de persoane au un salariu mai mic de cinci euro pe oră. În nici o altă ţară membră a Uniunii Europene nu există atât de mulţi angajaţi cu salarii minime ca în Republica Federală", citează un expert din paginile cărţii.
Iar Heribert Prantl, redactor la ziarul german Süddeutsche Zeitung adaugă: "Germania este o ţară bogată şi totuşi aici există multă sărăcie. Cu siguranţă săracii noştri ar fi bogaţi dacă ar trăi în Calcutta, Lagos, Karthoum sau Dakar. Dar ei nu trăiesc acolo, ci aici."
Autorii cărţii consideră că evoluţia societăţii germane este alarmantă. Altături de o pătură de mijloc puternică se dezvoltă şi o pătură inferioară care pare a se orienta după propriile legi.
Termenul de "pătură inferioară a societăţii" este un tabu în Germania, pentru că ar implica izolarea socială, marginalizarea acestor persoane.
Totuşi: "Noi, autorii cărţii, am discutat mult despre termenul pe care îl folosim pentru a descrie persoanele sărace. Am vorbit şi despre "noua sărăcie", însă noţiunea de "pătură inferioară" descrie cel mai bine şi mai clar cazurile la care ne referim. Când am vizitat familiile sărace, chiar acestea ne-au atras atenţia asupra termenului folosit. ele au sublinait că se consideră a fi pătura inferioară a societăţii. Dacă nu ei, atunci cine?", a explicat Eva Müller.
Autori: Björn Kern/ Richard Fuchs/ Maria Pascu
Redactor: Medana Weident