Germania: Ieşiri "de probă" la restaurant

Restaurantele din Berlin pot primi din nou oaspeţi între orele 6 şi 22. Cu toate acestea, multe au rămas încă închise. Altele, în schimb, au deschis, dar nu intră nimeni. În interior chelnerii se plictisesc aşteptând clienţii care nu sosesc. Nu-i de mirare. Lipsesc turiştii, spectatorii de teatru sau concerte şi mulţi alţi potenţiali clienţi. De aceea unii proprietari de restaurant nici nu deschid până nu se normalizează puţin mai mult situaţia, aflăm de la Johannes, şeful unui restaurant îndrăgit având ca specific preparate din sudul Germaniei. Şi oamenii din cartier mănâncă acolo şniţel. Cel puţin aşa era înainte. Bilanţul primelor zile de când şi-a redeschis localul este apăsător: 30 de comenzi pe zi în loc de 180 cum se întâmpla înainte. "Lipsesc şi clienţii de la firmele învecinate, pentru că oamenii lucrează mai mult în regim de home office", explică Johannes.  

Tânărul gastronom speră ca odată cu încălzirea vremii să aibă mai mulţi clienţi pe terasă. În interior, recunoaşte el, e "dificil". De la intrare şi până la ocuparea locului la masa care le-a fost rezervată, clienţii trebuie să poarte mască de protecţie. Pe masă nu sunt permise vaza cu flori, solniţa de sare sau piperul şi nici şerveţelele. Foarte relaxant nu mai este de la intrarea în vigoare a măsurilor anti-coronavirus, e de părere patronul."Ce am voie şi ce trebuie să respect?"

Câţiva metri mai departe, întâlnim alt restaurant îndrăgit cu mâncare ca la mama acasă, dar în stil modern. Şefa acestuia, Maren, îşi aminteşte de vremurile bune, în care se putea îngriji de clienţii ei, le turna vin în pahare, le recomanda desertul… "Ceea ce facem acum contravine ideii de service în restaurant." În timp ce stăm de vorbă, un angajat dezinfectează mapele cu meniul, pe care, dacă s-ar putea, clienţii ar fi bine să nici nu le atingă.  

Abia de curând, Senatul berlinez a făcut cunoscut setul de reguli care trebuie respectat cu stricteţe. Maren încă mai lucrează la adaptarea restaurantului ei la noile cerinţe. Acum tocmai montează un zid mare de plexiglas. Nu arată chiar frumos, dar cu ajutorul lui se mai pot crea locuri suplimentare pentru clienţi, ne explică Maren. "Păcat că nu există un număr de hotline la care să putem afla ce e permis şi ce nu", se plânge ea. Unele lucruri au rămas încă neclare.  

"Afacerea trebuie să meargă!"

Grija principală a patronilor de restaurat e cum să-şi acopere cheltuielile curente şi să-şi achite datoriile acumulate în cele aproximativ două luni de lockdown. "Afacerea trebuie să meargă", spune Maren. La cheltuielile acumulate pe perioada de închidere se mai adaugă şi cele provenite din modificările făcute pentru a spori siguranţa tuturor: dozatoare pentru dezinfectant, măşti faciale pentru personal, plicuri de hârtie pentru tacâmuri şi piper... Parcă abia acum şi-a deschis pentru prima data localul, are senzaţia Maren, care ne mai spune că a avut multe de pregătit încercând să înveţe mai întâi din propria experienţă: de câţi chelneri şi bucătari are nevoie, câţi clienţi vin în medie pe zi, ce preparate au căutare etc. De fapt ar trebui să mai angajeze personal, care să supravegheze dacă sunt respectate regulile în vigoare, cum ar fi, de pildă, distanţa.

"Să sperăm că nu vorbesc doar spaniola!"

Johannes are în orele de prânz doar câţiva clienţi, între care şi trei spanioli. Chelnerul este îngrijorat că va trebui să le explice una din regulile în vigoare, anume că nu au voie să stea la aceeaşi masă decât persoane din cel mult două locuinţe diferite. Ca atare, speră ca cei trei să vorbească şi altă limbă în afară de spaniolă.

Johannes este foarte atent ca datele clienţilor să fie notate într-un formular special pentru a putea fi urmărite, la nevoie, lanţurile de infectare. Această măsură nu e obligatorie în Berlin, ci doar benevolă. În cazul unui control al Poliţiei, restaurantul său va fi mai mult decât în ordine. Dacă datele pe care clienţii le trec în formular corespund şi realităţii, e altă chestiune şi Johannes nu are dreptul de a le verifica. Doar Poliţia şi controlorii publici dispun de acest drept. Odată la patru săptămâni de la completare, formularele trebuie oricum distruse. O muncă în plus şi chiar şi acumulare de gunoi suplimentar. Măşti, plicuri de hârtie de unică folosinţă, dezinfectant – toate costă bani.

Incertitudinile ultimelor săptămâni au lăsat urme vizibile pe chipul tânărului patron. Acum încearcă să obţină un sprijin din partea landului Berlin în valoare de până la 25.000 de euro. Alte landuri federale i-au sprijinit mai din timp pe proprietarii de restaurant, spune el cu regret. I se cere, de pildă, să estimeze cifra de afaceri pe care o va realiza în luna noiembrie, fapt care, în condiţiile date, i se pare aproape imposibil. Chiar dacă turiştii, mai ales din străinătate, ar reveni, cu timpul, în capitala Germaniei, există numeroase neclarităţi şi incertitudini. A ascultat cum nişte clienţi spuneau că nu vor ca la masa vecină să stea cumva italieni, deoarece în Italia au existat multe cazuri de COVID-19 şi turiştii ar putea răspândi virusul în Berlin.

Cu teama la masă

Mulţi dintre clienţi sau vecini nu ştiu care sunt grijile cu care se confruntă proprietarii şi personalul de restaurant. Acum se bucură că pot, în sfârşit, să bea un cocktail gustând momentele dinaintea apusului de soare.

Câţiva dintre clienţii de bază ai lui Maren au venit să bea doar o cafea, dar i-a prins seara tot în restaurant. Mulţi se cunosc între ei. Dar nu mai pot sta, ca în trecut, la o singură masă. Din discuţii reiese un lucru limpede: că pandemia şi permanentul ei însoţitor, teama, stau chiar cu ei la masă. "Să sperăm că nimeni din preajmă nu e purtător de coronavirus, că altfel mă trezesc trimis 14 zile în carantină", gândesc, probabil, nu puţini în aceste zile.

În Saxonia Inferioară chiar aşa s-a şi întâmplat după toate probabilităţile. La scurt timp după ce a fost redeschis, într-un restaurant din localitatea Leer, cel puţin 11 persoane s-au infectat cu coronavirus, 70 dintre clienţi ajungând în carantină. Astfel, avertismentele sumbre ale experţilor au devenit realitate.