Germania la conducerea forţei de intervenţie rapidă a NATO

Acest "vârf de lance" al NATO (Very High Readiness Joint Task Force), VJTF, se află în permanantă stare de alertă. Militarii VJTV trebuie să poată fi dislocaţi în decurs de cel mult 72 de ore, fiind urmaţi de restul soldaţilor în timp de cinci până la şapte zile. Pentru militarii VJTF acest lucru presupune că pe perioada consemnului în garnizoană, nu se pot îndepărta prea mult de locul în care sunt staţionaţi. 

În 2019 unitatea de intervenţie rapidă numără 8000 de soldaţi, la care Bundeswehr participă cu 4000 de militari. La aceştia se adaugă alţi aproximativ o mie de soldaţi din domenii diferite, precum serviciul sanitar sau de război cibernetic. Unitatea principală este Brigada de Tancuri 9 din Munster, Saxonia Inferioară.

Nouă ţări participante

Germania deţine doar pentru un an conducerea "vârfului de lance" al NATO. La alcătuirea forţei de intervenţie rapidă a alianţei participă în prezent militari din nouă ţări: Germania, Franţa, Olanda, Norvegia, Belgia, Luxemburg, Cehia, Letonia şi Lituania.

VJTF este parte a forţelor mai vechi de intervenţie ale NATO: Response Force (NRF), care va dispune de aproximativ 40.000 de militari. În cazul unei intervenţii e nevoie de acceptul statelor membre ale alianţei, o participare germană fiind condiţionată de votul din Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului Federal.

Ministra germană a Apărării, Ursula von der Leyen, intenţionează să pună la dispoziţia NATO o brigadă complet dotată. Prin preluarea conducerii VJTF, Germania aduce o importantă contribuţie la securitatea întregii alianţe, a subliniat von der Leyen. Această sarcină nouă a Bundeswehr implică modernizarea armatei germane.

Nevoia de modernizare a Bundeswehr

Von der Leyen a sublinait în context "importanţa VJTF pentru o armată germană modernă şi aptă de intervenţie precum şi rolul Germaniei în cadrul alianţei militare nord-atlantice". Pentru formarea şi dotarea trupei germane din acest an a fost nevoie de personal şi tehnică militară din alte unităţi ale Bundeswehr. O dovadă pentru nevoia de modernizare a forţelor militare din Republica Federală. Dar întregul proces necesită timp, a mai arătat responsabila.

Pentru "vârful de lance al NATO din 2023 urmează a fi formată o unitate ultramodernă şi dotată în întregime", a menţionat von der Leyen, adăugând că la acest proiect de miliarde se lucrează deja intens şi că va depune eforturi pentru a primi încuviinţarea Parlamentului.

În 2018, Italia a fost ţara care a contribuit în cea mai mare măsură la forţa de interveţie rapidă a NATO. anul viitor acest rol îi va reveni Poloniei. Germania a contribuit substanţial, în 2015, la alcătuirea VJTF.

maw/ia (afp, dpa)