Germania: o țară în stare de protest

Nu a trecut prea mult de când fostul cancelar federal Angela Merkel (CDU) câștiga alegerile federale făcând un lucru esențial: nimic. „Mă cunoașteți”, a fost sloganul ei de campanie, iar afișele îi arătau mâinile împreunate într-un gest cu care chiar toată lumea o recunoștea - în forma unui diamant. Postura transmitea o imagine oarecum meditativă a Angelei Merkel. Politiciana a explicat, la un moment dat, că gestul o ajută să păstreze distanța față de persoanele cu care vorbește.

La un moment dat, ”diamantul” a devenit și un simbol politic. A reprezentat o promisiune pentru alegători: nimic nu se va schimba în viața lor, în traiul lor prosper și pașnic, și nu au de ce să se teamă. Din perspectiva actuală, o premisă înșelătoare. Dar trecutul i-a modelat pe germani.

Nepregătiți pentru șocuri și crize

Germanii au dezvoltat o mentalitate care poate fi sintetizată astfel: „Puteți schimba cât vreți lumea, dar până la stilul meu de viaţă”, aprecia politologul bulgar Ivan Krastev, în octombrie 2023, într-o conversație pentru revista Der Spiegel cu ministrul federal al Economiei, ecologistul Robert Habeck. Constituția internă a germanilor nu a fost pregătită pentru crize și șocuri. ”Ultimii 30 de ani au fost atât de buni, încât oamenii vor ca ziua de ieri să nu se termine”.

Cu toate acestea, când a venit la putere în decembrie 2021, Guvernul federal format din social-democrați, ecologiști și liberali nu era pregătit pentru războiul din Ucraina și consecințele acestuia pentru Germania. Promisiunea coaliției a fost să schimbe Germania fără pierderi de prosperitate.

Chiar și tranziția către o economie și o societate neutre climatic ar fi trebuit realizată fără să afecteze standardul de viață. Urma să fie finanțată prin credite de 60 de miliarde de euro angajate pentru a depăși pandemia și nefolosite atunci. A fost, însă, o strategie de gestionare a bugetului pe care Curtea Constituțională Federală a declarat-o ilegală în noiembrie 2023.

Reduceri percepute ca nerezonabile

Între timp, guvernul a rămas cu mâinile goale în fața dificultăților. După izbucnirea războiului nu și-a mai putut oricum ține promisiunile. Renunțarea la gazul rusesc ieftin a provocat temporar explozia prețurilor și a aruncat economia în recesiune. Pierderea prosperității este vizibilă peste tot.

În această situație, orice tăieri ulterioare de costuri sunt percepute ca nerezonabile. Acest lucru îi macină și obosește pe unii iar pe alții îi supără. Când cancelarul Olaf Scholz a vizitat zonele inundate în ajunul Anului Nou și la scurt timp după aceea, a fost întâmpinat cu ură. A fost insultat și numit ”mincinos”, ”trădător” și ”criminal”.

Scene dramatice pe Marea Nordului

Fermierii, pentru care ar fi urmat să fie tăiate subvențiile, sunt deosebit de supărați. Blochează în întreaga țară drumuri mari și mici, își duc mașinile agricole prin orașe pentru a protesta și paralizează traficul.

Pe coastă, fermieri furioși, uneori împreună cu susținători ai extremei drepte, au încercat să ia cu asalt un feribot pe care vicecancelarul ecologist Robert Habeck se întorcea din vacanța de Crăciun. Au fost scene dramatice, comparabile cu cele văzute anterior doar în estul fost comunist al Germaniei, în landurile în care formațiunea de extremă dreapta Alianța pentru Germania (AfD) este deosebit de populară. În timpul pandemiei corona au avut loc astfel de scene de o agresivitate ireală în fața caselor unor politicieni.

Tendințe de divizare și dizolvare

În 2016, potrivit unui studiu, germanii erau membrii Uniunii Europene cel mai puțin receptivi la mesaje populiste. Se pare, însă, că aceasta s-a cam schimbat. Societatea se polarizează, spune jurnalistul Albrecht von Lucke de la publicația de studii politice ”Pagini pentru politică germană și internațională” (”Blättern für deutsche und internationale Politik”). Opțiunile politice, observă publicistul, s-ar muta din ce în ce mai mult către margini. Germania arată ”tendințe de divizare și dizolvare” și își ia rămas bun de la o societate a consensului pentru a se îndrepta spre o ”anticultură a conflictului”.

”Disputa este esențială pentru cultura democratică, dar”, subliniază Lucke într-o discuție cu DW, ”dacă această dispută nu mai este însoțită de dorința de a ajunge la compromisuri și în schimb fiecare grup încearcă să-și afirme la maxim interesele, democrația se erodează, guvernul își pierde orice autoritate și în final pozițiile derivă din ce în ce mai mult spre margini extreme".

Fiecare pentru el

Ursula Münch, directoarea Academiei Tutzing pentru Educație Politică, vede lucrurile în mod similar, deși nu la fel de dramatic. ”Nu cred că ar trebui să vorbim despre o împărțire a societății în două părți egale, dar văd că zonele periferice ale societății cresc din ce în ce mai mult”. Politoloaga a explicat pentru DW că se referă la cei ”care au tendința de a-și exprima puternic nemulțumirile, care organizează evenimente de protest”.

Este, iată, cazul fermierilor sau cel al mecanicilor de locomotivă. Ambele sunt grupuri de interese puternice, care pot paraliza o întreagă țară cu acțiunile lor. Pentru Lucke, protestele fermierilor sunt un exemplu al faptului că ”fiecăruia îi mai pasă doar de el însuși”. Altfel nu se explică de ce ”fermierii, deși au ajuns aproape de retragerea tuturor măsurilor contestate, continuă să protesteze - pentru ca nu cumva să le scape o cât de mică schimbare”.

Schimbare până la propriul portofel

Ursula Münch consideră că, într-o oarecare măsură, protestele fermierilor sunt cereri excesive. Dar fermierii s-au simțit ignorați pentru că ei și asociațiile lor nu au fost chemate în prealabil la discuții. ”Te simți împins la margine și nu-ți este recunoscută importanța”.

Cine vorbește cu fermierii află că presiunea reformelor este copleșitoare. Apar noi și noi cerințe pentru protecția climei și a mediului și pentru bunăstarea animalelor. În special companiile mai mici se plâng că nu li se acordă suficient timp pentru a face schimbări și că nu sunt suficienți bani.

Când, la începutul anului 2023, Guvernul a vrut să interzică încălzirea cu petrol și gaz cât mai repede posibil și, în schimb, să solicite instalarea pompelor de căldură, inițiativa a fost masiv contestată de populație. Ministrul Economiei Habeck a căzut atunci în dizgrație publică iar scorul în sondaje al partidelor de guvernământ a scăzut.

Politoloaga Münch remarcă faptul că ”până atunci, mulți oameni spuneau că înțeleg nevoia unei ușoare schimbări. Dar când schimbarea îți afectează direct propriul portofel, propriul boiler și propriul garaj, o percepi brusc ca fiind invazivă”.

AfD profită

Aproape nimeni în Germania nu ar trebui se simtă, însă, copleșit, spune Münch. ”Suntem cu siguranță o țară cu mari resurse, cu baze financiare, suntem un stat al bunăstării”. Este de înțeles că indivizii au îngrijorări, dar nu ar trebui ”să se simtă hărțuiți acum”.

Nu toată lumea înțelege astfel situația iar AfD beneficiază cel mai mult de această stare de spirit. Partidul continuă să crească în sondaje. În landurile federale Saxonia, Turingia și Brandenburg, unde vor avea loc alegeri regionale în septembrie, a devenit cea mai puternică forță politică și chiar cu un avans substanțial.

Urmează ”voturi de furie” în 2024?

AfD este principalul vector de polarizare. Münch avertizează că în spațiul public se aud, acum, doar mesajele extremiștilor și ale populiștilor. ”În momentul de față, după părerea mea, există o amenințare sau un anumit pericol, pentru că o parte a populației poate fi exploatată cu ușurință”. Crește numărul celor care acuză autoritățile că ”ne spun doar neadevăruri”.

Jurnalistul Albrecht von Lucke se așteaptă la ”voturi de furie” pentru 2024, mai ales că nu se vede nicio îmbunătățire din partea coaliția federale de guvernământ. ”Discordia va continua, frustrarea în țară va crește și vom avea de a face cu alegeri de protest și resentimente”.