Germania cofinanțează facturile moldovenilor

Moldova nu este singură, iar comunitatea internațională nu-și poate permite luxul de a nu o ajuta acum. Prima jumătate a frazei aparține ministrului german de Externe, Annalena Baerbock, iar cea de-a doua șefului diplomației române, Bogdan Aurescu. De data aceasta este vorba despre mai mult decât de declarații politice: cel puțin 600 de milioane de euro s-au strâns la discuțiile grupurilor de lucru ale celei de-a doua conferințe ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, găzduită vineri, 15 iulie 2022, de autoritățile de la București. Din acești bani, 77 de milioane de euro vin din Germania și mai mult de jumătate se duc direct la populația Republicii Moldova.

Din spusele ministrei Baerbock, din grantul adus de la Berlin la întâlnirea donatorilor pentru Moldova, 40 de milioane sunt investiții directe în nivelul de trai al populației - bani din care vor fi acoperite subvenții pentru gaze și energie electrică din gospodării. Ca în întreaga Europă, și în Moldova prețurile resurselor energetice au fost puternic afectate de inflație și de izolarea internațională a Rusiei, după invazia din Ucraina și izbucnirea războiului dus acolo de Kremlin. „Moldova trebuie să scape de șantajul energetic al Rusiei”, a spus, la București, șefa diplomației federale, iar 20 de milioane de euro din contribuția Germaniei la efortul donatorilor reuniți în capitala României se vor duce la măsuri de eficientizare energetică și de dezvoltare a resurselor regenerabile, pentru că, a completat Baerbock, „problema energiei este o chestiune fundamentală de securitate”.

Granițe mai sigure pentru Europa în estul Moldovei

Moldova, însă, este supusă unei presiuni suplimentare față de multe alte state implicate în efortul umanitar: este vecina imediată a Ucrainei, cu care împarte o bună bucată de istorie recentă comună, experiențe culturale îmbinate, traume sociale trăite laolaltă și o limbă regională pe care ambele popoare o cunosc, anume chiar rusa. Mult prea mică pentru provocarea aceasta, nesigură la rândul ei după decenii de șantaj rusesc, Moldova are nevoie de prezența unui prieten puternic și de implicarea lui.

Pentru Uniunea Europeană, chiar așa, tulburată de propriile probleme, asistarea unei țări precum Moldova este un efort colateral. Dar beneficiile stabilității în vecinătatea Ucrainei sunt mult mai importante și se vor deconta pe termen mediu și lung. Așa că Berlinul, care a anunțat și la București, prin vocea ministrei Baerbock, că se va alătura celor care livrează Ucrainei agresate arme, va investi în Moldova în tehnologie de supraveghere a frontierelor - drone video, mașini de teren, scanere pentru controlul pașapoartelor, între altele.

Experiența războaielor din Balcani i-a pus în gardă pe europeni: unele dintre armele pe care le-au livrat în anii 90 au ajuns să fie folosite mai târziu în atentate teroriste chiar pe teritoriul Uniunii Europene. Acest lucru nu ar trebui să se întâmple și cu armele pe care acum le primesc ucrainenii și care nu sunt scutite de riscul de a ajunge în mâini nepotrivite.

Logistică germană pentru infrastructura din porturile românești

Un alt risc despre care a vorbit la București Annalena Baerbock este cel al foametei - și șefa diplomației germane s-a declarat sceptic în ce privește posibilitatea ca negocierile mediate de Turcia și ONU să se încheie cu un acord privind livrările de cereale ucrainene pe culoare maritime proprii, neperturbate de armata Moscovei. Este și motivul pentru care șefa diplomației de la Berlin s-a dus personal la Constanța să dea un semnal politic clar implicării unor puternice branduri germane specializate atât în transporturi și logistică, dar și în dezvoltarea infrastructurii.

Traseele fluvial și maritim românești sunt o soluție, iar ignorarea lor ar fi un act politic „iresponsabil”, a comentat Baerbock. Prin portul Constanța, a estimat ministra germană, ar putea să plece anul acesta două milioane de tone de cereale ucrainene. „Ar putea hrăni 16 milioane de oameni”, a adăugat ea. Pentru aceasta, România are nevoie de un impuls semnificativ în dezvoltarea infrastructurii, a recunoscut-o și șeful Guvernului de la Palatul Victoria, după discuțiile cu ministra din Germania.

Sunt porturi pe Dunăre insuficient exploatate, pentru că administrații succesive au ignorat complet orice proiecte de dezvoltare și s-au concentrat pe retorici conspiraționiste zgomotoase, care să camufleze deturnările de fonduri și fraudele electorale. Suportul feroviar și cel rutier au urgentă nevoie de un aport de investiție și pricepere. Și pentru asta, premierul Nicolae Ciucă i-a transmis ministrei Baerbock că România are nevoie de investitorii germani.