Germania vrea să reducă serviciile oferite refugiaților

Cancelarul Olaf Scholz a vorbit despre un „moment istoric”, după ce guvernul federal și premierii celor 16 landuri au convenit asupra unei serii de măsuri menite să înăsprească politica germană de azil. Comunitățile locale care trebuie să facă față presiunii migraționiste vor primi mai mulți bani iar beneficiarii direcți, adică solicitanții de azil, mai puțini.

Dacă până acum solicitanții de azil aveau dreptul la beneficii sociale regulate după o ședere de 18 luni, pe viitor vor trebui să aștepte de două ori mai mult, adică trei ani. Până atunci li se aplică prestații sociale reduse, în valoare de 410 euro pe lună.

Ministrul federal de Finanțe Christian Lindner (FDP) a transmis, pe rețeaua X, fostă Twitter, că discuțiile încheiate luni, 6 noiembrie 2023, la capătul a nouă ore de consultări, care vin și ele după lungi luni de negocieri, ar putea duce la economii de un miliard de euro. Situația „nu numai că ar ușura povara asupra landurilor și municipalităților”, dar și „atractivitatea statului social german va fi redusă”.

Critici față de noile politici

În viitor, oricine vine în Republica Federală ca refugiat va primi în primul rând prestații în natură. Până la începutul anului 2024 ar trebui să fie disponibil un model de card de plată care să permită cumpărături de bunuri fără numerar. Acest lucru ar limita oportunitățile solicitanților de azil de a transfera bani în țările lor de origine.

„Principiul beneficiului în natură a fost deja încercat în anii 1990 și în 2015 și a dovedit de fiecare dată că, pur și simplu, nu este practic”, este de părere Niklas Hader, de la Centrul German pentru Cercetare în Integrare și Migrație din Berlin. Deși există reglementări legale de a proceda astfel, autoritățile de land și locale au considerat că ar fi mult mai complicat decât plata în numerar, explică Hader.

Persoanele care locuiesc în centrele de primire inițială primesc oricum doar bani de buzunar, în valoare de maxim 150 de euro, fiind îngrijite și cazate la fața locului. Trecerea la plata pe card nu este o soluție pentru că, punctează Hader, „știm cu toții că banii de pe un card de debit pot fi convertiți în numerar, dacă se dorește cu adevărat”.

Soluții financiare și tehnice

Controalele staționare introduse în octombrie la granițele cu Polonia, Cehia și Elveția vor fi menținute - „pentru mult timp”, potrivit cancelarului Olaf Scholz. Scopul este stoparea migrației secundare în interiorul Europei: refugiații aflați deja în UE și care doresc să se mute din alte state comunitare în Germania ar trebui trimiși înapoi direct. Prin urmare, se preconizează și mai multe controale, chiar în afara granițelor germane, în apropierea lor imediată, în baza unor acorduri cu țări vecine, așa cum se întâmplă deja în cazul Poloniei.

Procedurile de acordare a dreptului de azil urmează să fie și ele accelerate, prin limitarea lor la șase luni cu tot cu apelurile în instanță. Pentru aceasta ar urma să fie suplimentat personalul care activează la serviciile de imigrare, dar și în instanțele care judecă recursurile. Landurile care au guverne controlate de partidele conservatoare (CDU/CSU) ar dori ca cererile de azil să fie procesate în afara Europei, de exemplu în Africa. Această ipoteză de lucru ar urma să fie studiată, dar există îngrijorări legale semnificative și chiar îndoieli cu privire la fezabilitatea unei asemenea soluții.

Prim-ministrul landului Hessa, Boris Rhein (CDU), președinte al Conferinței Premierilor de Landuri, a vorbit despre un „prim pas important” care trebuie urmat de alții, în vreme ce premierul Bavariei Markus Söder (CSU) a constatat după întâlnirea de luni unele concluzii mai mult și altele mai puțin mulțumitoare: „Pozitiv - ceva se mișcă. Negativ - nu este încă suficient. Trebuie să continuăm să facem presiune pentru a limita imediat și complet imigrația în Germania”. Semn că, așa cum scria marți dimineață publicația conservatoare Frankfurter Allgemeine Zeitung, „Cearta va continua”, pentru că partidele din opoziția de centru-dreapta au „o listă întreagă de cereri neîmplinite”.

Angajamente de finanțare și municipalități în stare de urgență

Până acum, landurile federale erau nevoite să negocieze cu guvernul de la Berlin în fiecare an despre cum se împart plățile pentru costurile îngrijirii refugiaților. Acum ar trebui să existe o rată forfetară de 7500 de euro anual pentru fiecare refugiat, achitată de la bugetul federal. În prima jumătate a anului viitor, guvernul de la Berlin va transfera către oficialitățile regionale 1,75 de miliarde de euro, pentru infrastructura de preluare și cazare a refugiaților.

Este suma suficientă? Landurile ceruseră cu 3000 de euro mai mult. Burkhard Jung (SPD), primarul orașului Leipzig și vicepreședintele Asociației Germane a Orașelor, a apreciat pentru postul de radio Deutschlandfunk că 7500 de euro sunt „în mod clar prea puțin”. Pentru colegul lui de partid Stephan Weil, șeful guvernului de land din Saxonia Inferioară, este vorba despre o evidentă relaxare majoră a resurselor de care dispun municipalitățile.

Orașele și comunele germane se plâng de mult timp pentru că se simt copleșite. Anul acesta, până în octombrie fuseseră depuse peste 220.000 de cereri de azil. În Republica Federală mai trăiesc și aproximativ un milion de refugiați de război din Ucraina - majoritatea a optat pentru cazare privată, dar nu întotdeauna această soluție a funcționat pe termen lung, așa că tot mai mulți ucraineni au cerut autorităților locuințe din fondul de stat.

Multe autorități locale nu mai știu unde ar putea să-i găzduiască pe refugiații alocați în baza unei chei federale de distribuție fixă. Lucrurile nu stau la fel peste tot. Conform unui sondaj realizat de Integration Media Service împreună cu Universitatea din Hildesheim, în octombrie, aproape 60% dintre municipalitățile chestionate au descris situația ca fiind „provocatoare, dar (încă) fezabilă”, în vreme ce 40 la sută raportează „supraîncărcare” sau se declară ca funcționând „în mod de urgență”.