Greva studenţilor ia amploare

"Ni se fură educaţia!" strigă mii de studenţi la Berlin. De zile întregi au loc demonstraţii ale studenţilor germani. Cei mai mulţi au ieşit în stradă în marile oraşe universitare precum München, Hamburg, Heidelberg, Tübingen sau Köln. Tinerii au ocupat numeroase săli de curs în semn de protest împotriva condiţiilor de studiu tot mai proaste, a taxelor universitare de peste 500 de euro pe semestru şi a controversatului proces Bologna, care urmăreşte, printre altele, ca sistemul universitar să se adapteze în mai mare măsură la cerinţele economiei şi ale pieţei, vizând însă şi crearea unui spaţiu universitar comun la nivel european.

"Zece examene scrise pe săptămână"

Majoritatea studenţilor germani consideră că noul sistem are doar dezavantaje - iată câteva voci critice:

"Mi se pare prea mult să ai zece examene scrise într-o singură săptămână! Să nu ne mire dacă mulţi studenţi nu mai fac faţă şi sunt nevoiţi să-şi prelungească studiile cu câteva semestre în plus, ceea ce îi pune şi mai mult în dificultate din punct de vedere financiar."

"Merg la facultate ca să-mi valorific propriile pasiuni intelectuale, ca să am acces la cât mai multă cultură, şi nu pentru a primi ceva de-a gata ca la şcoală, cu scopul ca noi studenţii să devenim cât mai conformişti pentru piaţa muncii."

Ministrul federal al educaţiei, Annette Schavan, pledează în favoarea controversatului proces Bologna, care a început în 1999, adăugând însă că se mai poate discuta despre o aplicare mai satisfăcătoare a noului sistem:

"Cei care au crezut mereu că această reformă a sistemului universitar nu e o soluţie mulţumitoare, ar trebui să facă acum un efort ca să iasă ceva bun din noul sistem. Căci 46 de ţări au adoptat sistemul Bologna, care le oferă studenţilor multe şanse noi dacă e aplicat corect."

În opinia studenţilor, procesul Bologna a eşuat

Din perspectiva studenţilor, Germania a eşuat însă în această privinţă. Pentru a obţine diploma de Bachelor, în Republica Federală sunt necesari doar trei ani, nu patru, ca de pildă în Statele Unite sau în Marea Britanie, iar sistemul seamănă tot mai mult cu liceul, fără a lăsa prea mult loc pentru creativitatea individuală.

După ce s-a ajuns deja în vară la proteste, politicienii şi rectorii universităţilor au promis că situaţia se va îmbunătăţi, dar nu s-au văzut, până în prezent, rezultatele, deplâng studenţii germani.

În Republica Federală, proporţia e de 60 de studenţi la un singur profesor, în timp ce în Statele Unite, un profesor se ocupă doar de zece studenţi. Noul lider al opoziţiei social-democrate, Siegmar Gabriel, susţine că Germania ar trebui să investească în fiecare an încă 25 de miliarde de euro în plus în educaţie pentru a atinge media celorlalte state puternic industrializate. Cancelarul Angela Merkel a declarat în cel mai recent mesaj video că, până în 2015, 7 la sută din produsul intern brut va fi alocat educaţiei:

"Educaţia şi ţelul nostru de a deveni o republică a culturii şi a ştiinţei, vor fi temele principale ale următoarelor săptămâni."

Merkel nu s-ar fi aşteptat ca acest subiect să ajungă atât de rapid pe prima pagină a ziarelor germane datorită protestelor studenţilor, care speră acum ca promisiunile politicienilor să devină realitate.

Autori: Bernd Graessler / Alexandra Sora
Redactor: Vlad Drăghicescu