Grupări subversive în Moldova, în ajunul semnării Acordului de asociere cu UE

Partidele din coaliția de guvernare evită organizarea manifestațiilor publice, pentru a exclude eventuale ciocniri între pro-europeni și pro-ruși. Procuratura Generală și Serviciul de Informații și Securitate ale Republicii Moldova au confirmat, într-un comunicat comun, existența pe teritoriul țării a “grupărilor antistatale” și chiar arestarea a două persoane care ar fi pregătit acțiuni contra securității statului.

Joi, premierul moldovean Iurie Leancă, însoțit de vicepremierii Natalia Gherman (ministru de Externe), Valeriu Lazăr (ministrul Economiei) şi Eugen Carpov (vicepremier pentru Reintegrare), ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, ministrul Afacerilor Interne, Dorin Recean, şi ministrul Educaţiei, Maia Sandu, a plecat la Bruxelles unde, până seara, va avea o întrevedere cu comisarul european pentru energie Günther Oettinger, iar apoi va participa la sesiunea Consiliului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Vineri, 27 iunie, Iurie Leancă va semna Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. În aceeaşi zi, el va avea întrevederi separate cu mai mulţi oficiali europeni – comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Catherine Ashton, precum şi cu Jean-Claude Juncker, candidatul Partidului Popular European la şefia Comisiei Europene.

În ajunul plecării delegației la Bruxelles, Cabinetul de Miniștri a aprobat Planul Naţional de Acţiuni pentru punerea în aplicare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Documentul cuprinde o perioadă de trei ani şi include priorităţile de cooperare în vederea asigurării asocierii politice şi a integrării economice cu UE.

Propagandă inspirată din “epoca Andropov”

Pe de altă pare, oponenții euro-integrării au declanșat acțiuni concertate menite să denigreze UE. În încercarea de a transforma UE în sperietoare pentru moldoveni, politicienii pro-ruși și presa subordonată lor recurg la tehnici ridicole de manipulare. Unele ziare afiliate acestor partide scriu că UE îi va determina pe moldoveni să-și scoată viile, pentru a nu crea concurență vinurilor care se vând acum pe piața UE. Iar ca să fie mai convingători, propagandiștii fac trimitere inclusiv la articole inexistente în Acordul de liber schimb parafat. Se mizează pe faptul că cetățenii moldoveni își mai amintesc de impactul dramatic pe care l-a avut asupra economiei micii republici agrare ex-sovietice campania anti-alcool, desfășurată sub conducerea fostului secretar general al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică, Iurii Andropov (1982-1984): viile erau scoase din rădăcini, iar lucrătorii securității intrau cu forța în beciurile oamenilor și turnau motorină în butoaiele cu vin.

Campania dură de manipulare mediatică este acompaniată de acțiunile și declarațiile ostile integrării europene ale politicienilor de stânga, dar și de amenințările deja necamuflate ale Rusiei. Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a declarat că “Rusia va introduce măsuri de protecţie împotriva Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, dacă se va dovedi că acordurile de asociere pe care aceste ţări le vor semna cu Uniunea Europeană vor afecta economia rusă”. De asemenea, Rusia a cerut amânarea următoarei runde de negocieri în formatul 5+2 în problema transnistreană, care a fost propusă de emisarul special OSCE Radojko Bogojevici pentru perioada 17 și 18 iulie. Potrivit părții ruse, până în luna septembrie nu vor mai avea loc nici un fel de consultări în problema transnistreană.

Rusia „îngheață” negocierile în problema transnistreană

Potrivit liderilor coaliției de guvernare de la Chișinău, blocarea discuțiilor în problema transnistreană face parte din planul Rusiei de periclitare a parcursului european al Moldovei. "În aprilie, runda de negocieri nu a avut loc. Invocându-se un motiv formal, această rundă a fost amânată pentru luna iunie. În iunie a avut loc întâlnirea, iar următoarea a fost propusă pentru 17 și 18 iulie. Dar am primit două mesaje din partea Tiraspolului şi a Moscovei, prin care cele două delegaţii anunţă că nu consideră oportună întâlnirea", a menționat vicepremierul pentru Reintegrare şi negociatorul principal din partea Chişinăului, Eugen Carpov. Potrivit lui, reprezentanţii Tiraspolului refuză să discute problemele din aşa-numitul "coş 3", care cuprinde chestiunile politice şi de securitate: "Transnistria preferă discutarea aspectelor social-economice şi umanitare, evitând să pună în discuţie problema statutului juridic al regiunii separatiste. Este evident pentru toată lumea că un progres real în soluţionarea problemei cu care se confruntă Transnistria ar fi posibil dacă negocierile ar avansa în paralel pe toate trei coşurile", a spus Carpov. În opinia sa, negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean ar putea avansa mai rapid după ce Moldova şi Ucraina vor semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană sau după alegerile parlamentare care vor avea loc în toamna acestui an.

Anularea vizelor a făcut Moldova mai atractivă pentru transnistreni

Potrivit experților de la Chișinău, pe măsură ce Republica Moldova înaintează spre UE, regimul separatist pro-rus de la Tiraspol este din ce în ce mai ignorat de către locuitorii din partea stângă a Nistrului. După ce UE a liberalizat regimul de vize pentru moldoveni (28 aprilie 2014), mai mult de jumătate din locuitorii regiunii transnistrene au solicitat, iar unii deja au obținut, pașapoarte biometrice moldovenești. Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Natalia Gherman, a spus că Acordul de Asociere cu UE va duce şi la îmbunătăţirea relaţiilor cu Transnistria. Potrivit ei, 38% din exporturile companiilor din regiunea transnistreană sunt absorbite astăzi de UE. “Acordul de Asociere va ancora ireversibil Republica Moldova în spaţiul UE, iar o eventuală aderare va depinde de modul în care Chişinăul va continua reformele”, a spus Natalia Gherman.

Șevciuc vrea „independență”

Tendința spre europenizare și modernitate nu influențează, însă, și mentalitatea liderilor transnistreni. Șeful administrației separatiste de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk, este în continuare convins că “regiunea va obţine independenţa şi nu va deveni o rezervaţie în centrul Europei”. El a reamintit din nou de războiul din 1992, atenționând conducerea de la Chișinău că acesta a izbucnit “pentru că cineva a încercat să impună ceva inacceptabil Transnistriei”.

Principala pârghie de șantaj a Rusiei împotriva Republicii Moldova este livrarea gazelor, Moldova neavând în acest moment alternativă. În legătură cu aceasta, ministrul Natalia Gherman a menționat că “Moldova se poate aproviziona timp de 6 luni din rezervele interne ale Ucrainei”, dar şi-a exprimat speranţa că primele gaze româneşti vor intra în Republica Moldova, prin gazoductul Iaşi-Ungheni, anul acesta, la 27 august, atunci când Republica Moldova sărbătorește Ziua Independenței.

Iurie Leancă: „Obiectivul nostru este aderarea la UE”

La rândul său, prim-ministrul Republicii Moldova, Iurie Leancă, a subliniat după reuniunea premierilor din Republica Moldova, Georgia, Slovacia, Cehia și Serbia, desfășurată recent în Delta Dunării, că Acordul de asociere Moldova – UE și cel de liber schimb reprezintă o etapă foarte importantă în transformarea statului în țară eligibilă pentru aderarea la Uniunea Europeană. "Obiectivul este de aderare a Republicii Moldova la UE. Acest obiectiv este în primul rând unul în interesul cetățenilor Republicii Moldova, dar este și în interesul regiunii per ansamblu, deoarece în momentul în care avansăm pe această cale înseamnă că Republica Moldova, autoritățile, politicile pe care le promovăm devin mult mai previzibile, că Republica Moldova devine un stat mai stabil și mai prosper și asta înseamnă că atât partenerii noștri din Vest, cât și cei din Est pot doar câștiga", a spus Iurie Leancă.

Promisiunea solemnă a lui Jose Manuel Barroso

În cadrul unei conferinţe susţinute la Bruxelles, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a vorbit despre importanţa istorică a semnării acordurilor de asociere cu Moldova şi Georgia şi definitivarea semnării celui cu Ucraina: „Semnarea înseamnă că Uniunea Europeană oferă o mână de ajutor şi altor părţi ale Europei care nu se bucură încă de toate beneficiile integrării europene”, a menționat Jose Manuel Barroso. Potrivit lui, „pentru Uniunea Europeană, semnarea acordurilor reprezintă un angajament solemn de a însoţi Georgia, Republica Moldova şi Ucraina pas cu pas pe calea transformării acestor ţări în democraţii stabile şi prospere”.

Avertisment: în Moldova au apărut grupări subversive

Joi, cu o zi înainte de semnarea, la Bruxelles, a Acordului de asociere Moldova – UE, Procuratura Generală și Serviciul de Informaţii şi Securitate ale Republicii Moldova au difuzat un comunicat comun în care au anunțat despre “existența unor grupări antistatale” pe teritoriul țării și despre „intenția acestora de a organiza acțiuni ce ar duce la destabilizarea securității statului”. În comunicat se menționează că a fost “identificat un caz de pregătire a unor cetăţeni ai Republicii Moldova pentru desfăşurarea de activităţi cu caracter subversiv şi anticonstituţional”. A fost deschis un dosar penal, iar “ca urmare a acţiunilor de documentare şi acumulare a materialului probatoriu au fost reţinute două persoane”. Alte detalii despre gruparea destructurată și persoanele arestate nu au fost făcute publice.

În opinia analistului politic, Oazu Nantoi, “încercările organizaţiilor extremiste de a destabiliza situația în Moldova, în preajma semnării Acordului de asociere la UE, “sunt susţinute şi finanţate de Rusia”. (...) "Sunt mulţi oameni care sunt gata să se vândă pentru câţiva bani Rusiei", a menționat el. Totodată, analistul consideră că Rusia, aflându-se într-o stare de incertitudine, este inofensivă în raport cu Republica Moldova. "Planul preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, pentru Ucraina a eşuat, de aceea nu e cazul să intrăm în panică. Rusia e derutată, nu știe cum să procedeze cu Moldova și reacționează isteric și confuz", a spus Oazu Nantoi.

La Chișinău, cei mai ostili oponenți ai integrării europene sunt Partidul Comuniștilor și Partidul Socialiștilor. Comuniștii au anunțat joi despre decizia Comitetului Central al partidului “de a interzice fracțiunii parlamentare a PCRM să voteze pentru ratificarea Acordului de asociere Republica Moldova – UE”, iar socialiștii protestează modest, de câteva zile, în fața sediului Delegației UE din Chișinău.