Guvernatoarea Găgăuziei, pe lista de sancțiuni a SUA
13 iunie 2024
Anterior, SUA și UE au introdus în listele de sancțiuni internaționale mai mulți oligarhi fugari moldoveni, acuzați de tentative de răsturnare a ordinii constituționale în Republica Moldova. Evghenia Guțul a fost sancționată pentru complicitate cu oligarhul fugar condamnat, Ilan Șor, și cu gruparea politică a acestuia scoasă în afara legii, precum și pentru înlesnirea acțiunilor de interferență politică ilegală a Kremlinului în Republica Moldova.
Aceste sancțiuni includ blocarea tuturor proprietăților din Statele Unite, cele aflate în posesia sau sub controlul unor persoane din SUA (interpuși), interzicerea tranzacțiilor cu persoane din SUA din interiorul sau care tranzitează SUA, interzicerea furnizării sau obținerii de fonduri, bunuri sau servicii, precum și neeligibilitatea Evgheniei Guțul pentru intrarea în SUA.
Sancționați de SUA, dar menajați de justiția coruptă din Moldova
Se întâmplă la scurt timp după vizita la Chișinău a secretarul de stat american, Antony Blinken în cadrul căreia a anunțat noi sancțiuni împotriva oligarhilor moldoveni care subminează democrația și urzesc destabilizarea țării la indicațiile Kremlinului. În Republica Moldova, Evghenia Guțul este cercetată în cel puțin două dosare penale, acțiunile procesuale în ambele cazuri desfășurându-se suspect de lent. La fel se întâmplă și cu dosarele penale ale celorlalți exponenți influenți ai grupării Șor.
Șeful Serviciului de Informații și Securitate al Moldovei, Alexandru Musteață, a avertizat pe 5 martie 2024 despre încercarea Rusiei de a folosi Găgăuzia și administrația locală pro-rusă de acolo pentru a destabiliza Republica Moldova. A doua zi, la Soci, Evghenia Guțul i-a cerut lui Putin să apere Găgăuzia de Republica Moldova.
„SUA au impus sancțiuni împotriva Evgheniei Guțul pentru implicare în acțiuni hibride împotriva statului Republica Moldova și cetățenilor săi, acțiuni finanțate cu bani din surse criminale. Decizia vine ca urmare a unei cooperări eficiente cu partenerii noștri externi. Vom continua să luăm măsuri decisive pentru a contracara corupția și amenințările la adresa securității naționale. Acțiunile de interferență au drept scop dezinformarea, perpetuarea corupției, destabilizarea și deturnarea proceselor democratice în Moldova. Reacția promptă a SUA trebuie să servească drept imbold pentru justiția din Republica Moldova să-și facă datoria și să apere interesul țării și al cetățenilor”, a comentat premierul moldovean Dorin Recean.
De asemenea, Statele Unite au impus sancțiuni împotriva a trei companii din Moldova – „Airrock Solutions”, „Aerostage Services” și „Max Jet Service”. Potrivit SUA, acestea ar fi ajutat Rusia să ocolească sancțiunile occidentale introduse după invadarea Ucrainei în februarie 2022 și i-au furnizat componente pentru avioane și electronice. Toate activele acestor companii din SUA, inclusiv cele deținute prin interpuși au fost blocate.
Rusia și crima organizată, epicentrul răului
În ultimele două luni, oligarhul fugar Ilan Șor, adăpostit de Kremlin, a organizat la Moscova mai multe întruniri cu acoliții săi din Moldova trasându-le sarcina zădărnicirii referendumului constituțional pentru aderarea Republicii Moldova la UE anunțat de președinta Maia Sandu. Ultima întrunire de acest fel a fost organizată de Șor la sfârșitul săptămânii trecute. Sute de susținători ai grupării Șor au călătorit la Moscova și înapoi cu avionul pentru a-l aplauda pe condamnatul fugar. În discursul său, Șor a elogiat Rusia și a anunțat „începutul bătăliei contra referendumului, pentru a nu admite aderarea Moldovei la UE”.
A participat la întrunirea respectivă și guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guțul. La revenirea sa în Moldova, ea a felicitat moldovenii cu ocazia zilei naționale a Rusiei și, alături de alți politicieni pro-ruși de la Chișinău, a mers la recepție la Ambasada Rusiei. Asta în timp ce oamenii din Moldova comemorau victimele primului val al deportărilor staliniste din 1941.
La recepție, ambasadorul rus Oleg Vasnețov a atacat guvernarea pro-europeană de la Chișinău și a acuzat Occidentul că ar încerca să-i provoace Rusiei o „înfrângere strategică”. Vasnețov a vorbit despre lupta domnitorilor moldoveni și a împăraților ruși împotriva „dușmanilor comuni” și a spus că relațiile ruso-moldovenești se bazează pe „respect reciproc”.
S-au întors mult mai ostili și provocatori de conflicte
Deputații grupării Șor care au mers în Rusia la adunarea organizată de oligarhul fugar s-au întors acasă mult mai agresivi. La ședința de joi a Parlamentului, deputatul grupării Șor, Denis Ulanov, l-a amenințat pe președintele Parlamentului, Igor Grosu, iar un alt deputat afiliat grupării, Vasile Bolea, a venit la ședința Parlamentului îmbrăcat într-un tricou cu inscripția „Putin team” (Echipa lui Putin). La aeroport au avut loc îmbrânceli între polițiștii de frontieră și susținătorii lui Șor reveniți de la adunarea din Rusia.
Potrivit șefului legislativului de la Chișinău, Igor Grosu, Rusia mizează deschis pe politicienii compromiși din Republica Moldova pentru a bloca parcursul european al țării: „Ceea ce anterior era camuflat, acum este pe față. Kremlinul a ales ca miză electorală bandiții și grupările criminale. Ei înțeleg că Moldova se mișcă repede pe parcursul său de integrare europeană. Ei înțeleg că nu prea au timp pentru a construi alte platforme pe care ar miza și s-au gândit să aleagă bandiți, care aplică metode cinice. Sunt metode tradiționale pe care Kremlinul le aplică în Federația Rusă sau în altă parte, cum ar fi minciuna, dezinformarea, coruperea alegătorilor. Instituțiile noastre știu ce au de făcut. O să acționăm!”, a spus Igor Grosu.
Recent, Parlamentul de la Chișinău a modificat Codul penal astfel încât procurorii, judecătorii și avocații să nu mai poată jongla cu prevederi legale contradictorii atunci când este vorba de infracțiuni ce vizează trădarea de patrie.