1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis

12 noiembrie 2019

Guvernul de la Chișinău a fost demis printr-o moțiune de cenzură a deputaților socialiști. I-au ajutat cu voturi democrații, expulzați în iunie 2019 de la guvernare, la limita unei lovituri de stat.

https://p.dw.com/p/3Sso8
Maia Sandu i-a acuzat pe socialiști că le este frică de justiție adevărată
Maia Sandu i-a acuzat pe socialiști că le este frică de justiție adevăratăImagine: Elena Covalenco

Moțiunea a fost votată cu 63 de voturi din totalul de 101. Conform procedurii, urmează ca șeful statului, liderul de facto al PSRM, Igor Dodon, să consulte fracţiunile parlamentare și să desemneze un candidat pentru funcţia de prim-ministru, care, în termen de 15 zile de la desemnare, va solicita votul de încredere al Parlamentului. Dacă, timp de trei luni, nu va fi învestit un nou Guvern, preşedintele poate dizolva Parlamentul și anunța alegeri anticipate.

Socialiștii au declanșat procedura de demitere a Guvernului după ce, săptămâna trecută, premierul Maia Sandu și-a angajat răspunderea pentru un amendament la Legea Procuraturii ce i-ar permite să propună Consiliului Superior al Procurorilor o „listă scurtă” cu candidați la funcția de procuror general.

Maia Sandu: „Vă este frică de justiție adevărată!”

Maia Sandu i-a acuzat pe socialiști de faptul că au decis să demită Guvernul pentru că le este frică de  justiție adevărată: „Sunteți atât de lași încât nu puteți să spuneți pe față că votați împotriva Guvernului pentru că vă este frică de justiție adevărată. Astăzi nu ați trădat doar un Guvern care apără interesele oamenilor, dar ați trădat fiecare cetățean”, a menționat premierul Maia Sandu de la tribuna Parlamentului, înainte ca moțiunea de cenzură să fie supusă votului. „V-ați speriat când Guvernul s-a angajat să identifice un procuror general care să bage hoții la închisoare, în loc să execute comenzi politice. Ați uitat însă un lucru important – puterea acestui Guvern este în oameni. Acești oameni au dat jos o dictatură (regimul Plahotniuc – n.n.). Ei vor da jos pe oricine le încalcă voința”, a adăugat Maia Sandu.

Deși și-au bazat moțiunea de cenzură pe asumarea răspunderii Guvernului în problema desemnării procurorului general, în cadrul dezbaterilor, majoritatea reproșurilor formulate de socialiști la adresa Guvernului au vizat domeniile social și economic - unii deputați PSRM încercând să-și aroge meritele Guvernului, declarându-se autori ai unor inițiative care au fost susținute de Guvern. La rândul său, liderul PDM, Pavel Filip, a spus că Maia Sandu ar fi provocat demiterea Guvernului, deoarece victimizarea ar ajuta-o la alegerile prezidențiale din 2020.

Socialiștii declarau zilele trecute că, după ce va fi demis Guvernul condus de Maia Sandu, vor încerca să formeze un nou guvern tot cu blocul ACUM, „numai că Maia Sandu nu va mai fi prim-ministru”, spunea Igor Dodon. În replică, deputații PAS și Maia Sandu au menționat că „nu va exista nicio șansă de renegociere a coaliției de guvernare după demiterea Guvernului.

Maia Sandu susține că odată cu demiterea Guvernului, Moldova pierde creditul de 100 de milioane de euro promis de autoritățile române. Ea nu exclude că și alți parteneri externi ar putea înceta finanțarea. „Partenerii externi au nevoie de dovezi clare că Guvernul face reforme în domeniul justiției. Fără o reformă reală în acest domeniu, bani de la UE nu vor veni”, a spus premierul.

Semnal din partea României și UE: De acum încolo, sprijin condiționat, direcționat doar spre cetățeni

Dacă este demis Guvernul Maia Sandu, Bucureștiul „își va remodela atitudinea față de o eventuală nouă guvernare și față de președintele Igor Dodon”, a declarat în ajunul votării moțiunii prim-ministrul României, Ludovic Orban. El și-a exprimat „sprijinul pentru Guvernul Maiei Sandu, pentru politica europeană și de reforme pe care o promovează” și a spus că „orice demers împotriva Guvernului Maiei Sandu ridică semne de întrebare cu privire la parcursul european al Republicii Moldova”.

„Votul de neîncredere acordat Guvernul de la Chișinău trimite semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din țară”, se arată într-o declarație difuzată de purtătorul de cuvânt al Uniunii Europene, Maja Kocijancic, care mai precizează că „parteneriatul UE va rămâne concentrat pe furnizarea de beneficii tangibile cetățenilor moldoveni”. „Vom continua să ne bazăm relația cu Republica Moldova pe principiul condiționalității și al respectării statului de drept și a standardelor democratice”, se mai arată în declarația UE.

Klaus Iohannis: Sprijinul va fi condiționat și va depinde de avansarea pe drumul european

La rândul său, președintele României, Klaus Iohannis, menționează într-o declarație că „demersul PSRM de înlăturare a Guvernului, într-un moment esențial pentru reforma justiției, este îndreptat împotriva intereselor Republicii Moldova și ale cetățenilor săi”. „România a exprimat ferm sprijinul pentru eforturile Guvernului de la Chișinău, în condițiile angajamentului clar și hotărât al coaliției guvernamentale pentru parcursul european și avansarea Parteneriatului Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a menționat Iohannis. Potrivit lui, „în contextul actual, sprijinul României, inclusiv financiar, va continua să urmărească cu prioritate interesele cetățenilor din Republica Moldova, realizarea proiectelor bilaterale strategice și va fi strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european”.

Igor Dodon a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, că miercuri, începând cu ora 10.00, va avea discuții cu deputați din toate fracțiunile parlamentare „pentru a fi identificat un candidat la funcția de prim-ministru” și a acuzat-o pe Maia Sandu că ar fi „provocat” căderea Guvernului. Dodon susține că va accepta o candidatură la funcția de premier din partea PSRM-ACUM sau va propune el un guvern.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.