Dodon: Aderarea Moldovei la UE - fără Transnistria/Găgăuzia

Deși a anunțat că vrea să fie un „președinte al tuturor”, acesta îi desconsideră pe cetățenii care se declară români, urăște unioniștii, a reușit să ofenseze Ucraina vecină prin declarațiile sale privind apartenența Crimeii la Rusia, iar în plan intern a inițiat un adevărat „război” împotriva ministrului moldovean al Apărării, Anatol Șalaru.

După declarațiile scandaloase ale lui Igor Dodon referitoare la apartenența Crimeii la Rusia, șeful adjunct al administraţiei prezidenţiale ucrainene, Konstantin Eliseev, i-a transmis un semnal lui Igor Dodon: „Lui Dodon i-am transmis un mesaj clar privind relaţiile amicale dintre cele două ţări, în care am subliniat faptul că dezvoltarea relaţiilor bilaterale depinde de respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei, inclusiv apartenenţei peninsulei Crimeea la teritoriul ucrainean”, a spus Eliseev într-un interviu televizat.

Dodon vrea să atârne pe pereți…, ca Lenin și Stalin cândva

Ministrul Șalaru a dat ordin ca în unitățile militare să nu mai fie afișate portretele demnitarilor de stat, ci ale domnitorilor și scriitorilor. Șalaru a scos inclusiv portretul președintelui Nicolae Timofti (comandantul suprem al forțelor armate) din biroul său: „Portretele trebuie să stea în album. Noi trebuie să depolitizăm armata și să promovăm alte valori, nu portretul unui demnitar politic. Să promovăm eroii neamului”, a menționat ministrul.

În replică, președintele ales Igor Dodon a spus că îl va demite pe Șalaru și îl va trimite la pușcărie: „Pentru toate ilegalităţile comise, locul lui e la puşcărie. Iar acolo, pe peretele celulei, va avea o singură fotografie a unui personaj român - Vlad Țepeş, cu ţeapa în mână”, a reacționat liderul socialiștilor.

Surprize încă pot să apară

Igor Dodon încă nu este președintele Republicii Moldova. Contestațiile de la moldovenii din diaspora, cărora le-a fost îngrădit dreptul la vot (prin epuizarea buletinelor de vot la secțiile deschise în străinătate), continuă să vină, iar Curtea Constituțională nu se poate pronunța asupra valabilității alegerilor până când instanțele de judecată nu vor examina toate contestațiile. „Pentru a anula rezultatele alegerilor, Curtea Constituțională ar trebui să constate că în procesul de votare sau numărare a voturilor s-au comis încălcări în măsură să influențeze rezultatul final”, a comentat fostul președinte al Curții Constituționale, Victor Pușcaș. Potrivit lui, deocamdată, nu există confirmări în justiţie ale unor astfel de încălcări.

În ultimii ani, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a uimit de mai multe ori prin hotărârile adoptate. În decembrie 2013, Curtea a pus punct disputei în privința limbii vorbite pe teritoriul Republicii Moldova stabilind că limba de stat în Republica Moldova este româna (nu „moldoveneasca” așa cum scrie în Constituție), întrucât Declarația de Independență a statului (în care se menționează că limba vorbită de moldoveni este româna) prevalează asupra Legii Supreme.

O altă hotărâre-surpriză: la 4 martie 2016, Curtea Constituțională a restabilit dreptul cetățenilor de a-și alege președintele, revigorând o prevedere mai veche a Constituției fără votul Parlamentului.

Până în prezent, în instanțele de judecată din Republica Moldova au fost depuse aproximativ 4000 de contestații de la moldovenii din diaspora. O parte din aceștia sunt reprezentați în instanță de doi avocați mandatați.

Dodon vrea să-l răzbune pe Putin

În așteptarea învestirii în funcție, Igor Dodon nuanțează mesaje confuze: pe de o parte spune că nu va denunța Acordul de Asociere cu UE (așa cum amenința în campania electorală), iar pentru presa rusă spune că „aderarea la UE ar putea ucide Moldova”.

Într-un interviu acordat pentru Interfax, el a preluat un mesaj mai vechi al liderilor ruși (Vladimir Putin și Dmitrii Medvedev) despre necesitatea revizuirii Acordului de liber schimb dintre Republica Moldova și UE prin „negocieri în format trilateral: Republica Moldova-Rusia-UE”.

În luna octombrie 2014, la summit-ul CSI de la Minsk, actualul președinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a avut un schimb dur de replici cu președintele rus Vladimir Putin tocmai datorită faptului că autoritățile moldovene nu au găsit de cuviință să se consulte cu Federația Rusă înainte de semnarea Acordului de liber schimb cu UE. Moscova s-a declarat atunci iritată de gestul Chișinăului și a introdus embargou la importul produselor din Moldova, argumentând prin faptul că vrea să se asigure astfel că mărfurile din UE nu vor ajunge, prin Moldova, pe piața rusă.

Vrea acord de comerț asimetric cu UE

În interviul acordat „Interfax”, Dodon susține că după învestirea în funcție va întreprinde o vizită la Moscova, pentru a încerca să soluționeze două probleme: „anularea interdicției la importul de produse moldovenești și atitudinea Rusiei față de migranții moldoveni”.

Iar în acest context, el nu exclude necesitatea unor negocieri în format trilateral: Republica Moldova-Rusia-UE: „În ceea ce privește comerțul cu Europa, vreau să discutăm nu despre comerț liber, ci despre un sistem de comerț asimetric”, a spus el, precizând că aceasta ar însemna ca exportul de mărfuri moldovenești pe piața europeană să se deruleze fără taxe vamale, iar importul - sa fie supus unor asemenea taxe.

Nu vrea un Maidan ucrainean în Moldova

Igor Dodon a reafirmat că Republica Moldova nu va anula Acordul de Asociere cu UE: „Nu ne putem permite să suspendăm cooperarea cu UE, să anulăm Acordul de Asociere cu UE. Nu avem nevoie de Maidanul ucrainean în Moldova”, a spus Dodon. Pe de altă parte, el a menționat că Moldova nu poate supraviețui fără cooperarea cu Estul: „La prima etapă, cred că vom propune semnarea unui memorandum privind cooperarea cu Uniunea Economică Eurasiatică (...), iar în doi-trei ani vom vedea ce se va întâmpla cu UE”.

Socialistul pro-rus Igor Dodon a mai spus că „atunci când va veni momentul” va fi organizat un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la UE: „Dacă dorim ca Republica Moldova să se mențină ca stat, nu trebuie să ne grăbim să aderăm nicăieri, pentru că  aderarea la UE este posibilă doar fără Transnistria și fără Găgăuzia (Autonomia Găgăuză din cadrul Republicii Moldova – n.n.). Aderarea la UE ar putea ucide țara noastră, statalitatea noastră”, a menționat președintele ales al Republicii Moldova.

Cristian Preda despre soarta moldovenilor

Solicitat să comenteze victoria pro-rusului Igor Dodon la alegerile prezidențiale din Republica Moldova și modul cum va influența această victorie parcursul european al Moldovei, eurodeputatul român Cristian Preda a menționat, într-un interviu pentru EurActiv.ro, că Dodon „nu va denunţa Acordul de Asociere cu UE, pe care l-a criticat şi pe care l-a considerat o formă de sclavie pentru economia moldovenească - ceea ce este fals, dar a insistat că, păstrând Acordul de Asociere, va consolida relaţiile cu Rusia. Vom vedea ce înseamnă asta economic în primul rând. Politic ne imaginăm ce înseamnă, pentru că influenţa rusă este, din păcate, foarte mare în Republica Moldova”, a comentat eurodeputatul. „Nu există astăzi un entuziasm pentru lărgire în UE şi nimeni nu va trage de mânecă elitele politice, elitele administrative, economice din Republica Moldova pentru a se apropia de Bruxelles. Moldovenii trebuie să facă asta, or, dacă lor începe să nu le mai pese deloc, vor rămâne în afară. Asta e tragic, de fapt, dar e o perspectivă foarte apropiată”.

Soluția lui Andi Cristea: combaterea eficientă a propagandei rusești

La rândul său, europarlamentarul Andi Cristea a cerut Serviciului European pentru Acțiune Externă întărirea Grupului operativ pentru comunicarea strategică a UE (EU Strategic Communication Task Force), principalul grup la nivelul UE care demontează elementele de propagandă rusească antieuropeană.

„UE nu poate avea succes în Vecinătatea Estică fără o strategie credibilă și eficientă de comunicare. Stimați colegi, dacă vreți să vedeți cum se câștigă capital politic cu ajutorul propagandei, vă invit să vă uitați la ultimele alegeri prezidențiale din Republica Moldova. Uniunea Europeană are datoria să crească vizibilitatea proiectelor sale. Dacă nu reușim să explicăm oamenilor activitatea noastră și realizările factuale ale UE, oferim teren fertil propagandei antieuropene. Mai puțină vizibilitate înseamnă vulnerabilitate crescută în ceea ce privește UE. Este, pe de o parte, esențial să sprijinim libertatea și pluralismul mass mediei, și, pe cealaltă parte, să combatem dezinformarea cu informații imparțiale și obiective”, a menționat Andi Cristea în plenul Parlamentului European.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău