Infringement pe mediu contra României

Comisia Europeană a lansat, săptămâna trecută, procedura de infringement la adresa României pentru nerespectarea normelor de protecție a mediului în zona mai multor depozite de reziduuri și deșeuri, inclusiv a celor situate pe malul Dunării, la Moldova Nouă, în imediata vecinătate a Serbiei. „Avizul motivat” al Executivului comunitar obligă autoritățile de la București să transmită către Bruxelles, în termen de două luni, o propunere privind stoparea poluării generate de cele două iazuri de decantare aparținând exploatării de cupru și zinc Moldomin, de pe urma cărora au de suferit circa 20.000 de locuitori de pe malurile românesc și sârbesc al Dunării, în zona cunsocută sub numele de Clisură.

Sancțiuni de amorul artei

Exploatarea de la Moldova Nouă a fost folosită de către statul român vreme de patru decenii, până în 2006. În tot acest răstimp, practicile de ecologizare au fost cvasi-inexistente. Cea mai recentă poluare a avut loc la începutul lunii februarie. „Scenariul reacţiilor autorităţilor locale s-a repetat ca de fiecare dată", explică Dorina Mărgineanu, de la Grupul Ecologic de Colaborare GEC Nera. „Agenţia pentru Protecţia Mediului a constatat depăşirea de sute de ori a concentraţiei în praf a aerului din Moldova Nouă, cu posibile efecte grave asupra sănătăţii populaţiei. APM a alertat Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu iar, în cel mai bun caz, CJGM va amenda lichidatorul SC Moldomin Moldova Nouă”, estimează reprezentanta GEC Nera. Dar cum Moldomin este în stare de faliment, în așteptarea unui cumpărător, responsabilul pentru poluare „nu va avea bani să plătească amenda şi va cere anularea ei în instanţă (...) iar poluarea va continua”, apreciază Mărgineanu. În cazul în care nu se va oferi o soluție dinspre partea română, ca urmare a declanșării procedurii de infringement, este posibilă sancționarea României cu blocarea parțială a accesului la fondurile structurale destinate protecției mediului și instituirea unor sancțiuni financiare din partea Curții Europene de Justiție. Nu poate fi exclusă și o plângere suplimentară din partea autorităților sârbe, mai exact, a administrației locale din Veliko Gradiște, orașul de pe malul drept al Dunării cel mai expus poluării purtate peste fluviu de puternicul vânt local, Coșava.

O istorie toxică

Iazul de decantare a deşeurilor miniere de la Boşneag-Tăuşani are o suprafaţa acoperită cu steril de câteva ori mai mare decât a oraşului Moldova Nouă. Analizele de laborator au demonstrat că în praful decantat la marginea exploatării se află zinc, plumb, molibden, cadmiu, cobalt, fier, siliciu şi cupru. Un coctail toxic echivalând cu o condamnare la boli incurabile. În plus, avertizează preşedintele GEC Nera, Cornel Sturza-Popovici, sterilul minier este transportat către albia fluviului, ceea ce poate genera o modificare a regimului hidrografic, cu efecte atât asupra ecosistemului local cât și asupra navigaţiei şi aşa reduse pe Dunăre.

Staţia de pompare, care mai iriga din când în când, s-a oprit odată cu disponibilzarea angajaţilor minei. O parte din conducte au dispărut, fiind valorificate de mici întreprinzători neautorizaţi la centrele de colectare a fierului vechi. De altfel, acest gen de antreprenori fără acte sunt ultimele ființe umane care își mai fac veacul în incinta fostei exploatări miniere, pe care o descompun stâlp cu stâlp în căutarea fierului din interiorul betoanelor de susținere. În 2012, în preajma alegerilor, localnicii au auzit vorbindu-se despre o nouă reţea de irigare aflată în pregătire. Inginerul Sturza-Popovici anticipase atunci, într-o discuție cu Deutsche Welle, că totul va fi uitat de cum trec alegerile.