Investitorii ar putea să se retragă din estul Germaniei

DW: Domnule Fuest, Germania a ales. CDU şi SPD au înregistrat pierderi substanţiale la urne, liberalii au revenit în Bundestag, iar populiştii de dreapta de la AfD au obţinut un rezultat extrem de bun, devenind a treia forţă politică din Republica Federală. Ce consecinţe ar putea avea aceste rezultate asupra economiei germane?

Clemens Fuest: Din perspectiva mea, marea coaliţie a luat sfârşit. Acest lucru are avantaje şi dezavantaje pentru economie. Marea coaliţie era un garant pentru stabilitate şi previzibilitate. Acum situaţia poate deveni imprevizibilă, mai ales odată cu pătrunderea AfD în Bundestag. Dar cred că nu ar trebui nici să acordăm o prea mare importanţă acestui din urmă aspect. E vorba de aproximativ 13 procente pe care le-a înregistrat AfD la urne. E clar că vor exista mai mari dispute în Parlament, că se vor face auzite tonuri naţionaliste. Dar să nu supraevaluăm lucrurile.

Acum se conturează o aşa-numită coaliţie Jamaica, cu participarea CDU, FDP şi a Verzilor ecologişti. Ar fi o astfel de coaliţie benefică pentru economie? Poziţiile celor trei formaţiuni politice sunt, în bună parte, foarte diferite. De pildă în ceaa ce priveşte politica energetică şi cea din domeniul transporturilor. Ce părere aveţi?

Cred că se pot face progrese în politica economică şi că în noua constelaţie se vor evita anumite greşeli pe care le-a făcut Marea Coaliţie conservator-socială. Un exemplu ar fi limita maximă a chiriilor. S-a crezut că prin stabilirea unei limite maxime a preţului la chirie s-ar putea rezolva problema spaţiului tot mai redus de locuit şi s-ar veni în sprijinul celor cu bani puţini, pentru a-şi putea găsi şi ei locuinţe plătibile. Ce s-a obţinut a fost mai degrabă contrariul. Astfel de greşeli vor putea fi evitate. Există desigur pericolul de a nu se putea ajunge la un compromis cu privire la formarea unei coaliţii sau să se alcătuiască o coaliţei, dar care să fie instabilă. Dacă politica Germanei devine imprevizibilă, atunci aceasta va afecta economia ţării. E ca atare extrem de important ca în cadrul negocierilor privind formarea viitorului guvern de la Berlin să se discute deschis despre diferenţe, să se caute compromisuri şi să se alcătuiască o coaliţie stabilă, cu un program clar.

Care ar fi problemele pe care le va avea de soluţionat noul guvern?

O chestiune centrală va fi aceea a pregătirii economiei germane şi de fapt a întregii societăţi pentru procesul digitalizării, automatizării şi avansării globalizării. Cu alte cuvinte, tot ce trebuie făcut ca Germania să aibă şi în viitor o economie puternică. Marile provocări vor fi în sistemul de educaţie şi pregătire profesională. Avem nevoie pur şi simplu de oameni care pot răspunde cerinţelor actuale de pe piaţa muncii.

O altă provocare ar fi legată de digitalizarea sectorului public. Există pericolul comiterii de greşeli în domeniul infrastructurii digitale. Instalarea a exagerat de multe reţele de fibre optice e ineficientă şi nu rezolvă problema. Ar trebui să dezvoltăm infrastructura acolo unde e nevoie. Trebuie să avem grijă ca, de teama unor firme de anvergură, precum Uber sau AirBnB, să nu împiedicăm apariţia de noi modele de afaceri printr-o birocraţie excesivă. Trebuie să combatem abuzul de putere şi, în acelaşi timp, să promovăm noi modele de afaceri.

Iar legat de Uniunea Europeană, e nevoie de stabilizarea zonei euro şi de mai multă responsabilitate din partea statelor membre în privinţa politicii pe care o promovează. Provocările ar fi în sistemul de pensii. Problemele demografice nu le vom rezolva oferind cadouri pe spinarea tinerei generaţii. Acestea, cred, sunt principalele aspecte pe care ar trebui să le aibă în vedere noul guvern.

Revenind la AfD, aţi spus că nu e chiar aşa de rău că tonul din Bundestag va deveni mai dur. Dar există deja de pe acum tonuri naţionaliste din partea AfD. Credeţi că aceasta i-ar putea descuraja pe investitori?

Pe investitori nu i-ar descuraja atât prezenţa AfD în Bundestag, cât eventuale manifestări xenofobe sau acţiuni de protest, cum sunt cele organizate de Pegida. În contextul prezenţei AfD în legislativul german, opinia publică internaţională va fi şi mai sensibilă la asemenea subiecte.

Nu cred că investitorii se vor retrage neapărat din Germania, dar îmi pot imagina că vor prefera să se stabilească mai degrabă în vestul ţării şi nu în partea de răsărit. Dacă se va întâmpla aşa, problemele economice cu care se confruntă oricum estul Germaniei vor lua amploare prin xenofobie şi populism.          

Clemens Fuest este profesor de economie la Universitatea Ludwig Maximilian din München, precum şi membru al consiliului ştiinţific consultativ al Ministerului de Finanţe. Din 1 aprilie 2016, Fuest este preşedinte al institutului de studii economice ifo din München. Înainte fusese şeful Centrului pentru Economie Europeană (ZEW) din Mannheim.     

Autor: Henrik Böhme/maw