Irakul şi tragedia vietnameză

„Dacă preşedintele Franţei Sarkozy i-ar fi cerut premierului britanic Brown să declare că bucătăria franceză e cea mai bună din lume n-ar fi stîrnit printre englezi o consternare mai mare decît cea pe care a iscat-o în Germania. Unde i-a cerut Republicii Federale să se ralieze politicii energetice franceze şi să-şi revoce decizia de a renunţa, pînă în 2020, la energia nucleară”, relevă ziarul Nouvelle Republique du Centre-Ouest din Tours.

In răstimp, cotidianele germane se ocupă cu precădere de o sentinţă a Curţii Constituţionale germane, care a tranşat în favoarea televiziunilor publice un conflict cu autorităţile regionale privind fixarea cuantumului taxelor radio-tv. Potrivit unor analişti, sentinţa întăreşte libertatea presei. Potrivit altora, dimpotrivă, judecătorii germani „au aplicat o grea lovitură pieţii presei”, favorizînd posturile publice în detrimentul celor particulare, după cum notează Handelsblatt din Duessledorf.

Badische Zeitung cere posturilor publice să-şi justifice existenţa livrînd programe şi informaţii de mai bună calitate decît cele private. Westfaelische Rundschau şi Fraenkischer Tag solicită posturilor publice să facă economii şi critică sever expansiunea lor costisitoare şi, la rigoare, abuzivă în domeniul internetului.

Nu puţini comentatori continuă să-şi îndrepte atenţia asupra SUA, a zilei de 11 sepetmbrie, şi a situaţiei din Irak. Rhein-Neckar-Zeitung din Heidelberg constată că „opoziţia democrată din SUA nu posedă nici o strategie irakiană” cît de cît credibilă, de care stînga însă "nici n-are nevoie", cîtă vreme nu ar avea-o, potrivit ziarului, nici preşedintele.

Dar Neue Zuercher Zeitung pune degetul pe rană. In ziarul elveţian citim: "Ar fi de dorit ca toţi acei irakieni care şi-au riscat viaţa prezentîndu-se la urne şi au votat în alegeri, manifestîndu-şi clar şi fără echivoc adeziunea la democraţie, să nu împărtăşească destinul sudvietnamezilor, lăsaţi cîndva în voia soartei". Pe de altă parte, ziarul deplînge lipsa progreselor politice în Irak şi mai cu seamă incapacitatea diverselor grupuri etnice şi religioase de a-şi depăşi disensiunile înaintea ca ţara să ajungă în marginea prăpastiei.

Tages-Anzeiger din Geneva abordează succesul strategiei americane de pacificare a triunghiului sunit opinînd că, progresul nu s-ar datora masivei prezenţe militare americane sau influenţei guvernului central. Reducerea numărului victimelor înregistrate de pildă la Bagdad ar fi, potrivit ziarului helvet, urmarea „epurării de minorităţi a diverselor cartiere”.

In fine, ziarul londonez The Daily Telegraph revine asupra semnificaţiei datei de 11 septembrie şi a atitudinii nu întru totul adevcate a europenilor faţă de ea. Ziarul regretă absenţa oricăror ceremonii oficiale, marcînd, în Marea Britanie, „comemorarea cumplitelor atentate teroriste, care au schimbat faţa lumii, întemeind-o pe cea în care trăim”. Ceea ce nu ne împiedică, potrivit ziarului, să riscăm să le dăm uitării.

Proaspătă continuă să fie, în schimb, în Germania, memoria înfrîngerii suferite în 2004, cu 1 la 5, de propria echipă naţională în faţa fotbaliştilor români. Despre care ziarul berlinez Die Welt publică azi un amplu articol. Ziarul consemnează între altele că "relansarea fotbalului românesc" ţine parţial de sumele uriaşe investite în diversele cluburi de proprietarii lor multimilionari, iar parţial de experienţa antrenorilor cu ani mulţi de activitate în străinătate.