Islamismul extremist – pericol în creștere pentru Balcani?

Devine regiunea Balcanilor un nou cuib al extremiștilor și militanților islamiști? Atât guvernul SUA, cât și cel german au avertizat asupra pericolului în creștere al diverselor mișcări islamiste care încearcă să vindece rănile provocate de războaiele din anii '90. Țări cu populație majoritar musulmană, cum ar fi Kosovo, Albania și Bosnia Herțegovina, sunt deseori menționate ca fiind centre ale unor posibile mișcări religioase fanatice, dar Macedonia, Serbia și Muntenegru nu sunt nici ele complet imune. 

Numărul jihadiștilor din Balcani care s-au alăturat ISIS sau altor rețele radicale în Siria și Irak este neclar și variază între o mie și câteva mii, dar vestea bună este că, în ultimii doi ani, tendința a fost oprită aproape de tot. Declarații oficiale ale unor reprezentanți ai Bosniei și Albaniei la întâlnirea OSCE de la Viena confirmă acest lucru.

Dincolo de acest succes, o prezență redusă, dar semnificativă a radicalilor, ajutată de islamiști reîntorși de la luptă pentru Statul Islamic, pare a fi o problemă și mai mare pentru unii experți occidentali.

”Aproape niciun extremist nu a mai plecat în Irak sau Siria în ultimii doi ani”, a declarat pentru DW Vadran Dzihic, expert în Balcani în cadrul Institutului Austriac pentru Relații Externe. ”Dar ceea ce a rămas este fenomenul local”, a adăugat acesta. ”Salafiștii, jihadiștii și islamiștii extremiști de aici, infrastructura lor intactă; iar acum se concentrează pe anumite țări și pe întreaga regiune”.

Dzihic estimează că în jur de 30-40 de procente dintre cei care au plecat la luptă în Siria sau Irak fie au fost uciși, fie au rămas acolo. Se preconizează că aproximativ 150 au revenit în Bosnia și mai puțini de 120 în Kosovo. ”Problema este că acești oameni există și reprezintă în mod cert un pericol la adresa securității”, spune Dzihic.

Guvernul SUA este conștient de această problemă și, așa cum a spus și adjunctul secretarului de stat american, Hoyt Yee, la Washington, ”trebuie făcut mai mult”.”Având în vedere că extremiștii islamiști revin acasă, guvernele din Balcani se tem că violența, intoleranța și extremismul în regiune se vor extinde - și chiar vor fi exportate către nord și vest”, a declarat Yee. 

Extinderea salafismului

În aceeași zi, guvernul german a recunoscut încă o problemă care ar putea contribui la radicalizarea populației musulmane în Balcani, și anume influența tot mai mare a Arabiei Saudite și a altor state din zona Golfului.

Într-o declarație publică, guvernul s-a referit la ”organizații misionare saudite active și în Kosovo, unde răspândesc interpretarea Wahhabi a islamului prin predicatori”. Salafismul și alte aripi radicale islamiste au fost aduse pentru prima dată în Balcani în anii '90, în timpul războaielor din Bosnia și Kosovo, de către predicatori sponsorizați din Arabia Saudită. Din cauza nivelului scăzut de trai și a lipsei perspectivelor, mai ales în rândul tinerilor, influența acestora a fost mai mare în ultimii zece ani. Cele șase țări vest-balcanice (Albania, Kosovo, Serbia, Macedonia, Bosnia și Muntenegru) au un nivel al șomajului de peste 50 la sută în rândul tinerilor și salarii medii lunare de aproximativ 300 de euro.

Dar, pentru majoritatea comunităților musulmane din regiune, islamismul radical este străin, ele fiind considerate printre cele mai moderate din lume.

Într-o carte publicată recent, ”Între mântuire și teroare: radicalizarea și fenomenul luptătorilor străini în Balcanii de Vest”, unul dintre autori, Vlado Azinovic, susține că radicalizarea în Balcanii de Vest a survenit în primul rând în contextul militantismului salafist.

”În esență, țelul principal al militantismului salafist în regiune este să fure identitățile entice ale bosniecilor și albanezilor, ambele marcate de o tradiție a toleranței veche de secole, cu speranța de a-i atrage în final într-o singură comunitate globală iluzorie – o Ummah, definită prin identitate religioasă”, scrie Azinovic.

Problema se va extinde

Expertul american pe regiunea Balcanilor, Gordon N. Bardos, a comparat recent situația din Balcani cu cea ”a anilor Weimar în Germania, între 1920 și 1930”. ”Atât timp cât ne confruntăm acolo cu o serie de state cu instituții democratice șubrede, economii slabe și un nivel înalt de nemulțumire socială”, spune Bardos.

Cele mai multe dintre statele din Balcanii de Vest fie au candidat pentru a adera la UE, fie au început deja negocierile pentru aderare, dar de fapt nici unul dintre ele nu este pregătit și nu are șanse să devină membru al comunității în următorii cinci ani sau poate pe un termen și mai lung. Precaritatea socio-economică, corupția în creștere și riscurile din punct de vedere al securității, instituțiile publice instabile din acele țări ar putea impinge populația mai aproape de mișcări radicale.

Dzihic nu crede că situația din Balcani ar trebui să fie considerată dramatică momentan, dar semnele trebuie luate în serios. ”E clar că acest fenomen există”, spune Dzihic. ”El va rămâne și va însoți evoluția țărilor din Balcani în următoarele decenii. Este clar că Islamul în Balcanii de Vest nu vai mai avea aceeași formă ca înainte de ani '90.”

”Atât timp cât problemele de securitate, instabilitatea și greutățile economice vor continua să crească, la fel se va întâmpla și cu acest fenomen”, conchide Dzihic.

Autor: Boris Georgievski / lp