Kaczyński, eminenţa cenuşie a Poloniei

Polonia a produs şi produce mereu surprize. Trei evenimente ieşite din comun îi au ca protagonişti pe fraţii Kaczyński: cu zece ani în urmă, gemenii Lech şi Jarosław au devenit în acelaşi timp preşedinte şi premier. Patru ani mai târziu, preşedintele Lech Kaczyński şi 95 dintre conaţionalii săi şi-au pierdut viaţa în urma prăbuşirii avionului în care se aflau în drum spre Rusia.

Alţi cinci ani mai târziu, Jarosław Kaczyński, liderul formaţiunii "Justiţie şi Echitate" (PiS), a reuşit să devină după alegeri parlamentare cel mai puternic politician al ţării, fără a candida în fruntea listei. El a cedat acest rol Beatei Szydło, o devotată susţinătoare a sa, necunoscută publicului larg până la preluarea conducerii guvernului. În cadrul congresului PiS din iunie, delegaţii l-au reconfirmat pe Jarosław Kaczyński cu mai bine de 90 la sută de voturi în fruntea formaţiunii.

Astăzi, fratele geamăn rămas în viaţă după tragedia de la Smolensk este emineţa cenuşie din spatele guvernului. Deciziile importante se iau doar în prezenţa lui. Deja în 2015 a avut grijă ca în fruntea ministerelor să nu fie instalaţi decât candidaţi integrişti. Iar astăzi, când se pune problema desemnării, de exemplu, a şefului televiziunii publice, candidaţii nu se deplasează la sediul guvernului, ci la sediul central al PiS, pentru a obţine funcţia.

Inflexibilitate şi charismă

Cum de a reuşit Jarosław Kaczyński, căruia nu i s-a mai dat adesea nicio şansă în politica activă, să ajungă într-o asemenea poziţie de forţă? Nu este un bun orator, nu flatează pe nimeni şi îşi ţine adesea la distanţă partenerii de dialog. Trăieşte retras şi este celibatar. Dar felul său de a fi inflexibil şi charisma aspră pe care o degajă îi impresionează pe tovarăşii săi de drum şi pe majoritatea polonezilor.

Când Kaczyński l-a pierdut pe fratele său geamăn, cel mai important om din viaţa sa, în urma prăbuşirii avionului, şi odată cu el mulţi alţi prieteni de partid, elita politică a ţării a fost în lacrimi. Dar Jarosław Kaczyński nu a plâns, cel puţin nu în public. Şi-a păstrat cumpătul şi s-a deplasat imediat la locul catastrofei. La Smolensk, când preşedintele Putin a vrut să-i transmită condoleanţe, a refuzat să stea de vorbă cu el.

Va deveni Kaczyński premier?

Acest puternic lider de partid ştia prea bine în 2015, în pragul alegerilor parlamentare, că îşi poate mobiliza electoratul conservator şi catolic, dar că restul populaţiei îl priveşte cu o oarecare neîncredere. Aşa că a plasat-o în faţă pe Beata Szydło, percepută ca o politiciană mai moderată. Astfel, legislativele au fost câştigate, la cinci luni de la instalarea lui Andrzej Duda în fotoliul de preşedinte, un alt candidat împins în faţă de Kaczyński.

Astăzi mass-media poloneze se întreabă cât este de liber Duda în deciziile sale şi câte zile mai are Szydło în fruntea guvernului. Ea trebuie să-şi "demonstreze calităţile", a spus liderul PiS. Un înalt responsabil al formaţiunii a dezvăluit însă pentru DW: "Pentru Kaczyński, disputele din interiorul guvernului privind competenţele fiecăruia apar ca un haos. El se gândeşte serios să preia personal conducerea executivului."

Loialitatea, mai presus de competenţă

În ultimul an, Polonia s-a schimbat radical. Kaczyński i-a îndemnat la o demonstraţie pe susţinătorii săi, să-i califice pe adversari drept "comunişti şi hoţi". El e convins că o mafie de postcomunişti şi liberali a acaparat ţara. Pentru a-i combate pe aceştia, guvernul a intrat cu Curtea Constituţională într-un conflict de durată. În reacţie, Comisia Europeană a iniţiat o procedură de evaluare a respectării principiilor statului de drept în Polonia.

Guvernul de la Varşovia încearcă să controleze şi mass-media de stat. În acest scop propagă ideea "schimbării elitelor" şi pune preţ mai mare pe loialitate decât pe competenţă. Funcţionari ai PiS sunt adesea promovaţi în funcţii de conducere fără a avea calificarea necesară.

Şi politica externă a Poloniei suferă transformări. Jarosław Kaczyński, care în ultimii 30 de ani aproape că nu a călătorit în străinătate, este un eurosceptic. De curând el a declarat: "A apărut întrebarea dacă UE, cu a sa groaznică birocraţie, va putea rezista în forma actuală. Eu nu cred asta." Kaczyński se declară pentru UE, dar mai ales în favoarea cooperării cu Ungaria, Cehia şi Slovacia. SUA sunt pe mai departe partenerul central al Poloniei, dar să nu încerce Washingtonul să dea ţării lecţii de democraţie. Cât priveşte raporturile cu Franţa şi Germania, acestea nu sunt scutite de fricţiuni din timp în timp.

Polonia a redevenit cineva în lume

Sub conducerea atentă a lui Kaczyński, guvernul polonez a lansat o nouă politică economică şi socială. Cu ajutorul unui amplu program de investiţii se doreşte ca ţara să-şi depăşească statutul de anexă a industriei occidentale. Îndemnizaţia pentru copii a fost majorată substanţial, atingând 120 de euro în prezent, ceea ce e mult, raportat la preţurile din Polonia. În plus, familiile mai sărace sunt sprijinite printr-un program de construcţii de locuinţe subvenţionat de stat. Dar Kaczyński vrea mai mult: el vrea hegemonie culturală. Vrea să contracareze influenţa occidentală şi să redăruiască polonezilor mândria naţională. "Polonia este iarăşi cineva în lume" - acesta este mesajul guvernanţilor. Ambiţiile sunt mari; eventualele deficite la buget vor apărea mai târziu.

Dar cu adevărat periculoasă este polarizarea produsă de PiS în societate, prin demonizarea adversarului politic. Încercarea făcută de o iniţiativă cetăţenească de dreapta, de interzicere a avorturilor, a generat proteste vehemente, mai ales în rândul femeilor. Ca o consecinţă, Kaczyński a ordonat oamenilor săi să bată în retragere, abandonând proiectul de lege.

Una peste alta, PiS şi liderul ei desfăşoară o activitate febrilă şi nu se feresc de conflicte cu adversarii politici. Dar chestiunea avorturilor, departe de a fi încheiată, şi nepotismul în floare sunt două teme care ar putea da mari bătăi de cap partidului de guvernământ. Nemulţumirile legate de acestea sunt mai mari decât se aşteptaseră responsabilii PiS.

Autor: Gerhard Gnauck / ia