Kristalina Georgieva: O bulgăroaică la șefia FMI

Una dintre poveștile apărute în presa internațională despre noua șefă a Fondului Monetar Internațional stârnește uimirea reporterilor în legătură cu "memoria ieșită din comun" a Kristalinei Georgieva când vine vorba despre primul ei cont bancar.

Economista a declarat cotidianului "Financial Times" că a depus exact 361 de lire pentru o bursă și alte 21 de lire economisite de ea însăși, la o bancă cu sediul în centrul Londrei, aflată la doi pași de London School of Economics. Se întâmpla în 1987, când Georgieva avea 34 de ani. Acum, ea deține conducerea unei instituții financiare despre care afirmă că este capabilă să împrumute o mie de miliarde statelor membre. 

Acest "fond", care în realitate este mai mult decât atât, își are sediul la Washington, într-o clădire de birouri situată la numai câteva sute de metri de o clădire complet diferită: Casa Albă. Locuită de Donald Trump. Diferențele între cei doi nici că ar putea fi mai mari, iar preşedintele american s-ar putea dovedi cea mai mare problemă a noii directoate a FMI. 

Comisia Europeană și Banca Mondială

"Nu evită conflictele", a declarat comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager, despre Georgieva. "Însă nici nu caută conflictele din proprie inițiativă", a mai spus despre fosta sa colegă oficialul european, ea însăși având numeroase experiențe cu președinți americani.

Una dintre funcțiile importante deținute de Georgieva a fost - de două ori - cea de comisar european. Până în 2015, în calitate de vicepreședinte al Comisiei Europene, ea a fost responsabilă de bugetul european cu un volum de aproximativ 160 de miliarde de euro. Ulterior, ea a preluat un alt post în care este vorba de sume mari de bani: la Banca Mondială, unde mai lucrase timp de 17 ani în urmă. Ca manager și adjunctă a BM, Georgieva a avut un rol hotărâtor în majorarea capitalului acestei instituții cu 13 miliarde de dolari.

Bulgăroaica s-a aflat deja în cărți pentru preluarea mai multor joburi de top la nivel internațional, motiv pentru care nici pe viitor nu va evita deciziile și luptele dificile. Într-o primă declarație făcută după desemnarea în funcția de șefă a FMI, Georgieva a declarat: "Este o responsabilitate uriașă să te afli la cârma Fondului într-o perioadă în care creșterea economiei globale continuă să fie dezamăgitoare, conflictele comerciale continuă, iar datoriile se află la un nivel mai mare ca nicicând în istorie".

Vecinul de la Casa Albă

Multe dintre aceste situații sunt responsabilitatea directă a vecinului de la Casa Albă, care nu se sfiește să intre în conflicte comerciale cu Europa și China și care mărește semnificativ nivelul datoriilor SUA. Pe de altă parte, nu puțini comentatori atrag atenția că FMI-ul însuși, prin politica pe care a urmat-o multă vreme, a contribuit la întărirea populismului la nivel mondial.

Una dintre sarcinile principale ale FMI cu ai săi 2700 de angajați este să se asigure că nu se produc turbulențe monetare sau crize ale datoriilor la nivel global. În acest sens, instituția acordă, în caz de nevoie, credite statelor supraîndatorate și intrate în incapacitate de plată. Grecia știe câte ceva despre aceste probleme, care au necesitat intervenții dure, ba chiar de-a dreptul crude pentru redresarea situației. Criticii au considerat adesea FMI drept o instituție în care lucrează adepți ai programelor politico-economice neoliberale. Potrivit acestei interpretări, tocmai aceste programe cu costuri mari pentru populație, au produs avântul de care se bucură populiștii.

"Arta de a subestima"

În prezent, însă, în toată lumea, sunt puse în aplicare programe de împrumut FMI în valoare de 70 de miliarde de dolari americani, acestea continuând să fie supuse unor condiții stricte. Printre beneficiarii de împrumuturi se numără țări care nu sunt considerate chiar fortărețe ale stabilității democratice: Argentina, Egipt și Ucraina. Raportul anual publicat recent de FMI arată: "Pentru a păstra și moderniza sistemul comercial internațional sunt esențiale acțiunile comune". Vecinul Trump, pe de altă parte, este un adversar declarat al organizațiilor și acordurilor multilaterale. Potrivit "Financial Times", Georgieva ascultă Simfonia a V-a de Beethoven atunci când are de gestionat probleme dificile. Se pare că şefa FMI va avea nevoie din plin de sprijinul Titanului din Bonn.

Ținând cont de biografia ei, economista Kristalina Georgieva poate fi privită ca o contrapondere la bărbatul puternic de la Casa Albă. În timp ce Trump încearcă să puncteze prin familia sa bogată și propria avere, Georgieva se prezintă ca un copil venit dintr-o casă modestă. Aproape că nu există portret al acesteia din care să lipsească declarația făcută pe Twitter: "Bunicii mei au avut foarte puțină educație. Am fost prima din familie care a obținut un titlu de doctor."

Revista germană Cicero vede însă în această afirmație o "artă a subestimării". Economista provine, de fapt, din medii relativ privilegiate în Blocul de Est, în anii ’70: tatăl ei era inginer specializat în construcții de drumuri, iar mama ei șefă a unui magazin de stat în centrul capitalei. Iar un străbunic poate fi găsit printre autorii primei constituții a Bulgariei după eliberarea din Imperiul Otoman.

Tânăra doctorandă a venit la Londra în 1987, înainte de căderea comunismului pentru a studia la renumita Școală de Economie din capitala britanică. Anterior, ea își prezentase teza de doctorat la Universitatea de Științe Economice din Sofia, numită la acea vreme Universitatea Karl Marx. Teza de doctorat s-a intitulat: "Protecția mediului și creșterea economică în SUA".