La cafea cu inamicul

Prima conferinţă anuală pe teme de securitate s-a desfăşurat în capitala Bavariei în anul 1963, în toiul războiului rece. Evenimentul fusese conceput ca o reuniune a statelor NATO, cu o agendă clară, consacrată conflictului est-vest. De atunci, situaţia geopolitică s-a modificat în repetate rânduri. La fel şi scopul reuniunii.

După căderea zidului din Berlin, forumul s-a deschis mai întâi pentru ţările din Europa de Est şi Centrală, pentru fosta Uniune Sovietică, pentru ca, ulterior, Asia să domine dezbaterile de la München. Între timp, conferinţa a ajuns să reflecte globalizarea lumii şi a politicii de securitate.

Pe lângă reprezentanţi ai unor puteri emergente cum ar fi India, Brazilia şi China, între cei aproape 400 de delegaţi din mai bine de 70 de ţări se vor număra şi oaspeţi din ţări africane. În plus, Conferinţa, care se va desfăşura în intervalul 1-3 februarie, nu mai este deschisă doar pentru politicieni, la lucrări fiind aşteptaţi şi lideri din economie şi reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale.

Preşedintele Conferinţei, Wolfgang Ischinger, a explicat că reuniunea de la München "a devenit un barometru care anunţă tendinţele schimbării politicii de securitate în secolul 21". De asemenea, agenda cuprinde, pe lângă subiectele "dure" ale politicii de securitate, tot mai pronunţat şi subiecte "moi", cum ar fi modificările climatice sau securitatea în internet.

În ciuda noianului de conferinţe internaţionale pe teme dintre cele mai diverse, a devenit evident că astăzi este nevoie mai mult decât oricând de schimburi de idei pe teme de securitate. "În acest an este de-a dreptul înghesuială la conferinţă", subliniază Ischinger, "de vreme ce, în capitala Bavariei, vor sosi mai bine de 90 de delegaţii guvernamentale". Delegaţia SUA va fi condusă de vicepreşedintele Joe Biden, care a mai fost oaspetele ediţiei din 2009, prilej cu care a rostit un discurs consacrat relaţiilor ruso-americane.

O premieră va fi participarea ministrului de Externe brazilian, precum şi prezenţa acuzatoarei şefe a Tribunalului Penal Internaţional. Principalele teme de discuţii, stabilite de organizatori, sunt anul acesta situaţia din Mali şi Siria, precum şi raporturile cu Iranul.

Adversarii reuniunii, care văd în aceasta doar un for lipsit de legitimitate menit să uşureze adoptarea deciziilor între politicieni şi industria de apărare, au primit din partea lui Ischinger recomandarea de a deschide ochii şi de a vedea realitatea cum e.

"Nu e nimic mai frumos decât să cultivi imaginea unor adversităţi de odinioară, să menţii pe tapet stereotipuri învechite", a spus şeful Conferinţei. "Realitatea este că reuniunea se ocupă cu dezarmarea, cu prevenirea războaielor şi crizelor, propunând spre dezbatere chestiunile politice internaţionale cele mai arzătoare, împreună cu reprezentanţi ai unor ong-uri, cum ar fi Human Rights Watch sau Greenpeace, şi împreună cu laureaţi ai premiului Nobel pentru pace," a mai spus Ischinger.

Prin tradiţie, la Conferinţa pe teme de securitate de la München nu se adoptă decizii. Reuniunea le oferă participanţilor doar şansa de a dezbate idei noi într-un cadru neoficial. Şi, ceea ce e cel mai important, Conferinţa este un bun prilej de dialog pentru demnitari, lideri şi responsabili care, oriunde altundeva în lume, ar prefera să se evite. La München este de exemplu perfect posibil ca un senator american să stea de vorbă, la o cafea, cu un membru al guvernului iranian.