Landul Berlin: Sfârşitul unei mari coaliţii

Pentru Angela Merkel şi Uniunea Creştin-Democrată (CDU), alegerile pentru camera deputaţilor a landului federal Berlin au fost un eşec, dar nu atât de mare comparativ cu cel de acum două săptămâni din landul Mecklenburg - Pomerania Anterioară. În capitala Germaniei, conservatorii au rămas cea de-a doua forţă politică după Partidul Social-Democrat (SPD), iar formaţiunea Alternativa pentru Germania (AfD) a putut fi ţinută la distanţă. Aşadar, conservatorii n-au retrăit coşmarul de a fi surclasaţi de către populiştii de dreapta, ca la alegerile regionale de acum două săptămâni.

Şi, totuşi, cu 17,6%, CDU a obţinut cel mai slab rezultat electoral de până acum. Practic, acesta este sfârşitul marii coaliţii care a guvernat în ultimii cinci ani landul Berlin. Ambele mari formaţiuni, CDU şi SPD, au pierdut puncte faţă de scrutinul din 2011 (social-democraţii 6,7 puncte, iar conservatorii 5,7 puncte).

Deşi unii reprezentanţi ai CDU vorbesc despre "pierderi egale pentru ambele mari formaţiuni" sau despre "o zi tristă pentru marile partide populare", mai ales Angela Merkel va fi supusă în continuare la mari presiuni. Conform sondajelor, peste jumătate dintre germanii chestionaţi îi atribuie cancelarei Merkel vina pentru rezultatele slabe la alegerile regionale ale Uniunii Creştin-Democrate. Ceva mai relaxat este liderul SPD, Sigmar Gabriel. Actualul primar-guvernator al Berlinului, Michael Müller, rămâne în funcţie.

AfD în continuare pe val

Pe cât de pesimist se menţine cursul CDU, pe atât de constantă rămâne rata de succes a AfD. Cu aproximativ 14% în alegeri, partidul xenofob şi naţionalist-populist Alternativa pentru Germania va fi reprezentat, în premieră, în Parlamentul landului Berlin. AfD a devenit a cincea forţă politică după SPD, CDU, Verzii ecologişti şi Partidul Stângii.

AfD a obţinut majoritatea voturilor din partea electoratului până acum absent de la urne (aproximativ 53.000 de alegători). Ca atare şi prezenţa la vot a crescut cu 7 puncte procentuale. Cea de-a doua categorie de susţinători ai AfD sunt foşti alegători ai CDU (cca. 32.000 de persoane).

În opinia co-preşedintelui AfD, Jörg Meuthen, succesul partidului său se bazează pe "subiecte incandescente pentru populaţie" ca securitatea internă sau criza refugiaţilor. Meuthen consideră că formaţiunea s-a profilat atât în partea de vest cât şi în cea de est a Germaniei, dar şi în metropolele ţării. AfD va fi reprezentat în zece din cele 16 consilii de land. Formaţiunea speră ca după alegerile din septembrie 2017 să ajungă în Bundestag.

Cu ecologiştii sau cu conservatorii?

Celălalt învingător al alegerilor regionale de la Berlin este Partidul Democrat-Liberal (FDP), cu 6,7% din preferinţele electoratului. După eşecul suferit în 2011 când rezultatele obţinute la alegerile regionale (1,8%) nu le-au mai permis reprezentarea în parlamentul de land, liberalii vor reveni în parlament.

Pentru SPD se profilează acum trei posibile coaliţii de guvernământ: cu Partidul Stângii (Die Linke) şi cu ecologiştii, cu Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi cu ecologiştii sau cu CDU şi FDP. Procesul de formare a unei noi alianţe nu va fi deloc uşor. Deocamdată, însă, singura certitudine este excluderea AfD de la negocieri, a anunţat Michael Müller.

Înaintea alegerilor, Müller şi-a exprimat dorinţa unei coaliţii cu Partidul Ecologist care a obţinut peste 15% din voturi. La rândul său şi candidata de frunte a ecologiştilor din Berlin, Ramona Pop (originară din România), a anunţat disponibilitatea partidului de a li se alătura la guvernare social-democraţilor, însă a exclus o alianţă cu conservatorii.

Ce spun berlinezii

Conform unui sondaj al postului public de televiziune ZDF, 55% dintre alegători şi l-au dorit pe Michael Müller în continuare la conducerea capitalei. Nemulţumirea berlinezilor faţă de coaliţia SPD-CDU a fost legată mai ales de situaţia serviciilor din administraţia publică: lentoarea prelucrării cererilor sau a dosarelor, starea îndoielnică a drumurilor şi a multor instituţii de stat. De asemenea, berlinezii mai sunt supăraţi din cauza chiriilor în continuă creştere şi a neplăcerilor legate de construirea noului aeroport al capitalei.

Nu în ultimul rând şi problema refugiaţilor a cântărit mult în decizia electoratului berlinez. Peste 44% dintre persoanele chestionate au declarat că subiectul este de o importanţă majoră, mai ales în condiţiile în care capitala Germaniei a preluat numai în 2015 aproximativ 80.000 de refugiaţi.