Liber la canabis şi cocaină?
19 noiembrie 2012
Statisticile DHS, realizate în 2012, sunt alarmante: în Germania, un sfert din persoanele trecute de 15 ani fumează. Aproximativ 6 milioane de germani sunt dependenţi de nicotină, în timp ce circa 1,7 milioane nu pot renunţa la alcool. Sănătatea acestor oameni are de suferit, iar dependenţa generează, anual, cheltuieli de miliarde de euro caselor de asigurări.
Faptul că numărul adulţilor care fumează şi/ sau consumă alcool a scăzut este îmbucurător. În schimb, îngrijorătoare este evoluţia în rândul tinerilor care se apucă de băut şi de fumat, în număr din ce în ce mai mare - explică Gabriele Bartsch, reprezentant al DHS.
La fel de gravă este situaţia şi în privinţa consumului de droguri. În opinia specialiştilor Centrului naţional de toxicologie, existenţa legii care condamnă consumul nu face decât să înrăutăţească lucrurile: "Constrângerea juridică e cea mai controversată măsură", afirmă Raphael Gassmann, coordonator al DHS.
Conform Centrului european de monitorizare a drogurilor şi dependenţei, în ultimul deceniu nu s-a putut constata vreo legătură între numărul pedepselor aplicate şi diminuarea consumului de stupefiante. Totodată, existenţa unei legislaţii permisive - cum ar fi în Cehia sau în Portugalia - nu a dus la creşterea cantităţilor de droguri injectate, prizate sau fumate.
Experţii DHS încurajează reducerea consumului, însă pun la îndoială eficienţa reglementărilor dure şi a stigmatizării toxicomanilor. Gassmann oferă exemplul SUA: deşi consumul de canabis este drastic pedepsit, numărul consumatorilor nu scade. Mai mult, la nivel mondial, America se găseşte pe primul loc în privinţa consumului de canabis.
Strategiile de prevenire sunt mai eficiente ca sancţiunile
Conform specialiştilor, aplicarea unor legi aspre nu a dus la un număr mai mic de cazuri de dependenţă. Deseori, din cauza restricţiilor, toxicomanii cu condamnări la activ au recidivat, transformându-se în infractori în încercarea de a-şi finanţa dependenţa.
DHS susţine modelul introdus de elveţieni şi preluat, ulterior, cu succes şi în Germania: consumul asistat. În spaţii finanţate din fonduri publice, persoanele dependente şi-ar putea administra drogurile sub supraveghere medicală. Deocamdată, în Republica Federală, asemenea centre funcţionează în puţine locuri, la iniţiativa ONG-urilor de profil.
De-a lungul timpului s-a constatat că această formă de consum, fără constrângeri juridice, a uşurat calea multor toxicomani către clinica de dezintoxicare. Concomitent a scăzut şi numărul infracţiunilor, ca furturi sau prostituţie, comise în scopul procurării de droguri.
Fondurile alocate aplicării interdicţiilor privind consumul de stupefiante depăşesc sumele cheltuite cu măsurile de prevenire - critică DHS. În acelaşi timp, reprezentanţii centrului le cer factorilor de decizie din sistemul medical să acorde mai multă importanţă strategiilor de preîntâmpinare sau diminuare a consumului.