Liberalii neliberi

"Situaţia FDP e deprimantă. De acest partid e nevoie, dar el nu pare în stare să explice de ce. Cine îi alege pe liberali duminică, fie o face din inerţie, fie din milă", citim în Die Welt. Semnatarul articolului, Ulf Poschardt, mai atrage atenţia că nu atât catastrofalul rezultat obţinut de FDP la recentele alegeri din Bavaria face vizibilă teama disperată a liberalilor de a rata nu doar menţinerea la guvernare alături de CDU/CSU, ci chiar intrarea în Parlamentul federal, cât reacţia liderilor FDP după scrutinul bavarez. (...) La finele a patru ani de guvernarea, liberalii au ajuns în postura de a cerşi."

După eşecul repurtat la alegerile pentru Landtag din Bavaria, liberalii germani şi-au intensificat substanţial apelul la adresa electoratului de a-i alege dacă doresc ca Angela Merkel să rămână în continuare cancelară la Berlin. Cu alte cuvinte, pentru ca formaţiunile conservatoare CDU/ CSU să poată alcătui pe mai departe o coaliţie cu FDP.

Mila electoratului la care fac apel liderii liberali e comentată astăzi pe larg de presa germană. Frankfurter Allegemeine Zeitung îşi intitulează articolul la aceeaşi temă "Efectul demoralizant al incertitudinii". Situaţia e cu atât mai disperată pentru liberali, cu cât, dacă FDP nu reuşeşte să treacă pragul electoral de 5 procente, ar fi pentru prima dată în istoria Republicii Federale că nu vor fi reprezentaţi în Bundestag.

Cum de-au ajuns aici liberalii, reiese, în parte, din comentariul publicat astăzi de cotidianul münchenez Süddeutsche Zeitung, care titrează semnificativ "Libertate? Care libertate?", făcând referiri la refuzul FDP privind fixarea unui salariu minim pe economie. Liberalii ca şi creştin-democraţii Angelei Merkel sprijină doar stabilirea unui astfel de salariu minim în anumite branşe economice şi nu per ansamblu.

În sfârşit, acelaşi Süddeutsche Zeitung din München mai notează, într-un alt articol consacrat liberalilor germani, că ţelul iniţial propus de aceştia, anume de a obţine între 7 şi 8 procente la alegerile pentru Bundestag devine tot mai puţin probabil de atins după alegerile din Bavaria, dar şi ţinând cont, potrivit sondajelor, de reacţia electoratului la mâna întinsă a liberalilor, care printr-o campanie insistentă cer susţinătorilor CDU să le acorde cel de-al doilea vot pentru ca Angela Merkel să rămână la putere.

Dar şi politica promovată de cancelara Merkel, în speţă cea privind gestionarea crizei euro, are consecinţe care sporesc teama în tabăra conservatoare. Sub titlul "Preţul politicii europene", Süddeutsche Zeitung scrie: "Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) se vede deja în Bundestag şi visează la negocieri de coaliţie cu CDU şi FDP. Totuşi, AfD respinge o astfel de coaliţie, chiar dacă nu mereu foarte explicit". Problema se pune în contextul în care cele mai recente sondaje de opinie relevă că AfD ar putea obţine în jur de 5 la sută din voturi pe 22 septembrie. Alternativa pentru Germania refuză ideea formării unei coaliţii cu formaţiunile amintite atâta vreme cât promisiunele făcute în campania electorală alegătorilor germani nu vor putea fi îndeplinite în constelaţia respectivă, mai citim în paginile cotidianului bavarez. Cheia acestor promisiuni fiind o "desfiinţare organizată" a zonei euro şi alcătuirea unei noi uniuni monetare cu un "euro nordic".