Libertatea presei în lume. România, criticată dur

România a coborât trei locuri, până pe poziția 47, în cel mai nou clasament internațional al libertății presei, dat joi publicității de organizația Reporteri fără frontiere. Aceasta descrie starea presei din România în termeni extrem de duri, vorbind despre efectele pe care le au asupra media încercările politicienilor de a scăpa de dosarele de corupție.

Capitol detaliat referitor la România în raportul Reporteri fără Frontiere

"Lipsa interesului guvernului pentru jurnalism și media, cenzura politică tot mai mare și creșterea autocenzurii sunt principalele trăsături ale actualului peisaj media. Media au fost transformate treptat în instrumente de propagandă politică. Sunt foarte politizate, mecanismele lor de finanțare sunt opace sau chiar corupte, iar politicile lor editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor. Aceste fenomene tulburătoare au devenit o obișnuință în România.

Principala preocupare a politicienilor guvernului, între timp, pare să fie evitarea condamnărilor cu închisoarea, prin amendarea legilor anticorupție și prin a se asigura că ei controlează sistemele judiciare și instanțele. Coaliția de guvernământ a înlocuit o parte din managementul televiziunii publice și a făcut-o dependentă de finanțarea de la bugetul de stat. CNA nu își îndeplinește cu adevărat rolul de reglementare și nu condamnă abuzurile. Circa 10 proprietari media sunt în prezent ținta unor proceduri penale de către DNA sau Parchet.

Autoritățile presează constant jurnaliștii să-și dezvăluie sursele și să încerce să oprească orice critică la adresa sistemului. Agenți ai guvernului, pozând ca jurnaliști, au început să se infiltreze în organizații de știri. Câteva instituții media independente reușesc să supraviețuiască alături de marile grupuri media, dar sunt ținta unor inspecții fiscale arbitrare de câte ori critică politicieni cu influență. Autoritățile, companiile din sectorul privat și persoane fizice au început recent să invoce GDPR ca pretext pentru a refuza accesul la informații sau să amenințe și să ancheteze jurnaliști în legătură cu investigațiile lor de presă."

Turkmenistan, pe ultimul loc. Norvegia conduce

Coreea de Nord nu mai deține lanterna roșie în clasamentul Reporteri fără frontiere, ultimul loc fiind ocupat acum de Turkmenistan.

În fruntea clasamentului se află, ca și anul trecut, Norvegia, urmată de Finlanda și Suedia. Olanda a căzut din top trei, ceea ce ar dovedi, în opinia Sylviei Ahrens-Urbanek, de la Reporteri fără frontiere, că până și în cazul elevilor-model ar exista deficite. "Jurnaliștii olandezi au avut nevoie de protecția poliției, după ce au relatat despre crima organizată." 

"În principiu, climatul la nivel mondial pentru jurnaliști s-a înrăutățit", conchide Sylvie Ahrens-Urbanek, șefa echipei de comunicare de la RFR. "Vorbim acum de un climat al fricii." În special s-a făcut remarcată incitarea la ură împotriva jurnaliștilor – un fenomen global, care însă a luat amploare mai ales în Europa și SUA.

În Germania, de exemplu, RFR a numărat 22 de atacuri fizice împotriva jurnaliștilor în 2018. "Ne amintim de demonstrațiile de la Chemnitz, unde jurnaliștii nu au fost atacați doar verbal, ci și fizic, de exemplu prin luarea camerei de filmat din mâinile lor", spune Ahrens-Urbanek. 

Germania urcă doar pentru că alții coboară

Germania a urcat două poziții față de anul trecut, până pe locul 13, dar doar pentru că alte țări au căzut în clasament. Austria a căzut cinci locuri, până pe 16, după accederea la guvernare a populiștilor de dreapta de la FPÖ, care a tratat deseori necorespunzător reprezentanții presei. De exemplu, Ministerul de Interne, condus de membrul FPÖ Herbert Kickl, a recomandat în septembrie reducerea la minimum a comunicării cu anumite instituții de presă critice la adresa guvernului de la Viena. Ungaria a căzut 14 locuri, până pe 87. Doar Bulgaria, locul 111, se află pe o poziție mai proastă decât Ungaria din cadrul statelor membre ale UE.

Despre crime și închisori

Acest trend negativ este foarte evident în UE, cu Malta care a căzut 12 locuri, pe 77, și Slovacia, cu o prăbușire de opt poziții, pe 35. În Malta, ancheta privind uciderea jurnalistei de investigație Daphne Caruana Galizia în octombrie 2017 nu avansează practic deloc. Și în Slovacia a fost ucis în 2018 un jurnalist: reporterul Jan Kuciak și logodnica sa Martina Kusnirova au fost asasinați. Anchetatorii slovaci l-au arestat pe suspectul care și-ar fi recunoscut crimele, alte trei persoane au fost arestate în acest caz, printre ele un om de afaceri dubios, aflat în vizorul investigațiilor jurnalistice ale lui Kuciak. Dar RFR nu este prea mulțumită nici de evoluția anchetei din Slovacia.

O altă crimă care a făcut valuri în 2018 a fost uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi. Acesta trăia în exil, de teama regimului saudit, pe care l-a criticat în mod repetat. Khashoggi a fost nevoit să obțină documente consulare la Istanbul și a fost asasinat în ambasada saudită din metropola turcă. Arabia Saudită a mai căzut trei locuri în clasamentul RFR și ocupă acum poziția 172.

Și în Turcia situația a devenit foarte grea pentru jurnaliști. "Turcia este ca și anterior țara în care se află la închisoare cei mai mulți jurnaliști din cauza muncii lor", spune Ahrens-Urbanek. Turcia se află pe locul 157 în clasamentul RFR.

Îmbunătățiri mari în timp scurt

În anumite țări, situația presei s-a ameliorat considerabil. Etiopia a urcat 40 de locuri, pe 110. Acolo guvernează de un an premierul Abiy Ahmed, care încearcă să mențină țara pe un curs reformist. Premierul a facilitat în scurt timp eliberarea tuturor jurnaliștilor și bloggerilor aflați în spatele gratiilor și a reactivat siteuri blocate anterior.

Gambia a urcat 21 de poziții în 2018 și alte 30 în 2019 și se află acum pe locul 92. RFR estimează că premierul Adama Barrow a facilitat crearea unui sistem mediatic divers. "Când există voința politică, situația se poate îmbunătăți foarte rapid", spune Ahrens-Urbanek. "Vedem asta și la țări asiatice ca Malaezia sau Maldive, unde contextul este pozitiv."