Lindner critică implicarea militară germană în Afganistan

"Cred că implicarea noastră militară în Afganistan nu este sustenabilă", a spus președintele FDP Christian Lindner, în dialog cu redactoarea-șefă a DW Ines Pohl și cu moderatorul Jaafar Abdul-Karim. Candidatul principal pe lista liberalilor pentru alegerile federale din 24 septembrie consideră că obiectivele stabilite pentru Afganistan nu au fost îndeplinite. Poate că aceste scopuri de a transforma Afganistanul într-o democrație pe model occidental au fost de la bun început prea ambițioase, din punct de vedere cultural și civilizațional. "Cel puțin în timpul avut până acum la dispoziție", a adăugat Lindner.

Operațiunile militare internaționale din Afganistan, conduse de SUA, durează deja de 16 ani. Președintele american Donald Trump a anunțat la începutul săptămânii trimiterea de noi trupe în țara de la poalele Hinducușului. La Deutsche Welle, Lindner a declarat: "Nu cred că o astfel de misiune este în prezent oportună pentru Bundeswehr."

Politicianul de 38 de ani a abordat deschis și alte teme controversate. În ceea ce privește Turcia, după derapajele recente ale regimului Erdogan, liderul liberalilor germani crede că trebuie redusă masiv cooperarea economică cu Ankara. Lindner propune ca garanțiile de export la mărfurile turcești să fie anulate iar reducerea taxelor vamale cu Turcia să nu mai fie luată în considerare. "Datorăm atâta lucru măcar opoziției din Turcia." În această țară au fost arestate mii de persoane după puciul eșuat din vara trecută. Libertatea presei a fost puternic limitată. Ultimul incident a fost arestarea în Spania, în baza unui mandat emis de Turcia, a scriitorului de origine turcă Dogan Akhanli. Bărbatul de 60 de ani este exclusiv cetățean german și trăiește la Köln.

Lindner a criticat dur și politica privind refugiații a cancelarei Angela Merkel. Procedurile de acordare a azilului ar fi prea lungi, în opinia sa. Pentru a grăbi acest demers, refugiații ar trebui să primească un statut juridic special, care să le ofere temporar protecția umanitară necesară. După ce identitățile azilanților au fost verificate, aceștia ar trebui să primească drept de ședere în Germania și acces direct pe piața muncii. "Dar", avertizează Lindner, "dreptul de ședere trebuie să fie strict pe o durată limitată." Azilanții ar trebui să revină în țările de origine, după pacificarea acestora.

Aceasta este o parte din politica de imigrație mai amplă promovată de Lindner. Germania este în opinia sa o țară de imigrație. "Dar trebuie să clarificăm ce fel de acces este posibil în Germania." Lindner a vorbit de patru uși. "Prima ușă este azilul." Acesta este un drept individual de bază, care nu poate fi limitat în niciun fel. Este vorba aici de puține cazuri, "de persoane persecutate cu adevărat individual în țările lor."

A doua ușă pomenită de Lindner ar fi pentru cei cu statut de "refugiați". Din rândul acestora ar face parte cei care nu sunt persecutați individual, dar care fug de război și violență. Ar trebui să existe o limită prevăzută clar cu privire la numărul de refugiați acceptați?, a întrebat redactoarea-șefă a DW Pohl. Răspunsul lui Lindner: "Trebuie o limită maximă acceptabilă și ea este determinată de capacitățile de primire existente pentru a-i putea trata pe oameni corect." Dar candidatul principal al liberalilor germani la alegerile de luna viitoare a evitat să precizeze un număr exact la care s-ar gândi.

A treia ușă de intrare în Germania în politica privind migrația a liberalilor ar fi cea pentru "imigranții calificați". Lindner se referă la selectarea intenționată a persoanelor care să fie primite în Germania. "Noi decidem cine poate să vină, în directă legătură cu cunoștințele de limbă, cu calificarea profesională și așa mai departe." Ușa a patra și ultima ar rămâne închisă, în viziunea lui Lindner. Cine nu este acceptat ca azilant, nu are statut de refugiat și nu este niciun imigrant cu calificare dorită în Germania "nu poate să vină în Germania pentru a rămâne aici".

Dacă Lindner va putea să-și impună sau nu viziunea într-un viitor guvern federal depinde desigur de rezultatul electoral și de negocierile de formare a coaliției de guvernare care vor urma. Momentan, FDP ar obține doar 8% din voturi, conform ultimelor sondaje. Un scor similar este prevăzut pentru ecologiști și pentru populiștii de dreapta din Alternativa pentru Germania (AfD). Partidul Stângii s-ar situa la 9%. Prin urmare, lupta pentru locul trei la alegerile din septembrie este încinsă. Scorurile amintite nu ar fi suficiente pentru o coaliție cu conservatorii din CDU și CSU, cotați cu cele mai mari șanse de a câștiga scrutinul. Lindner a dat de înțeles însă că ar fi dispus să-și asume și un rol marcant în opoziție. Ca șef al opoziției, cel mai bine.

FDP nu face parte din actualul Bundestag. Dacă va reveni însă chiar în guvern după 24 septembrie, Lindner ar vrea să se revină la "tradiția politicii germane de relaxare". Lindner a rostit această propoziție în timpul interviului său la DW atunci când a venit vorba de afirmațiile sale controversate privind anexarea Crimeei de către Rusia. "Mă tem că situația actuală din Crimeea este un provizorat pe termen lung", declarase el anterior pentru "Westdeutsche Allgemeine Zeitung". O afirmație pentru care a fost aspru criticat în Germania și lăudat pe măsură în Rusia.

La DW, Lindner și-a apărat punctul de vedere. El a precizat că anexarea Crimeei a fost ilegală, dar a arătat și că politica germană de relaxare a prevăzut mereu două aspecte: duritate și dispoziție la dialog. "Înghețăm conflictul, fără a-l accepta, în timp ce în alte locuri facem oferte la dialog."

Autor: Marcel Fürstenau/os