Macron deviază de la poziția UE privind războiul din Gaza

Obiectivul președintelui francez Emmanuel Macron este o nouă încetare a focului între organizația teroristă Hamas și armata israeliană, care apoi să se transforme într-un armistițiu de durată. Macron și-a prezentat poziția în timpul unei scurte vizite la conferința climatică COP28 din Dubai. El se va implica în negocierile din Qatar pentru intensificarea eforturilor de obținere a unui armistițiu, a precizat șeful statului francez.

Propunerile sale nu au avut prea mare ecou. Hamas continuă să atace Israelul cu rachete, armata israeliană și-a extins ofensiva anti-Hamas asupra întregului teritoriu din Fâșia Gaza. Hamas deține încă ostatici israelieni iar situația populației civile în Gaza este, conform ONU, catastrofală.

Macron se îndoiește de distrugerea Hamas

Emmanuel Macron a pus în premieră în public sub semnul întrebării și obiectivele ofensivei israeliene. "Ce înseamnă distrugerea totală a Hamas și crede cineva că acest lucru este posibil? Chiar dacă ar fi posibil, războiul ar dura zece ani", a spus președintele Franței la Dubai. Un răspuns indirect de la Ierusalim a venit prompt: premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că extinderea ofensivei din Fâșia Gaza ar fi singurul mod "de a obține o victorie totală" asupra Hamas. "Ne vom urmări mai departe toate obiectivele de război", a subliniat Netanyahu la televiziunea israeliană.

Președintele Macron ceruse la Dubai conducerii isareliene "să-și formuleze mai precis intențiile și obiectivul final vizat." Un consilier de securitate al premierului israelian a vorbit în termeni vagi la sfârșitul săptămânii trecute despre "zone de securitate" care ar urma să fie create pe teritoriul Fâșiei Gaza, la granițele cu Israelul. Astfel se vor împiedica noi intrări ale teroriștilor în Israel. Nu s-ar urmări o ocupație totală a Fâșiei Gaza și administrarea acesteia de către Israel. Nu este clar cine ar urma să preia această sarcină după încheierea ostilităților.

Conducerea organizației teoriste Hamas a precizat că războiul va continua până la încheierea unui armistițiu. Iar eliberarea ostaticilor ar fi exclusă până la încheierea unui armistițiu.

Dincolo de linia UE

Președintele francez se îndepărtează prin declarațiile sale de poziția comună a Uniunii Europene, stabilită la ultimul summit comunitar din octombrie. Șefii de stat și de guvern din cele 27 de țări membre pledaseră atunci pentru scurte "încetări ale focului", pentru a elibera ostatici și aproviziona populația civilă. Nu s-a discutat despre un armistițiu, pentru că nu s-a dorit punerea sub presiune a Israelului.

Pe lângă Franța, și Spania și Belgia arată mai multă înțelegere pentru cauza palestiniană decât Germania, de exemplu, care s-a plasat clar de partea Israelului. La următorul summit de la Bruxelles, săptămâna viitoare, se va discuta din nou despre poziția comună a UE față de conflictul din Orientul Mijlociu.

Cancelarul german Olaf Scholz îl contrazice hotărât pe Macron. Scholz a declarat pe 12 noiembrie la Heilbronn: "Trebuie să admit că nu mi se pare corectă cererea unora privind un armistițiu sau o încetare de durată a focului, care este aproape același lucru." Scholz a adăugat că un armistițiu ar însemna, până la urmă, "că Israelul permite Hamas să se recupereze și să se pregătească de noi atacuri cu rachete. Să fie gata din nou să le lanseze. Așa ceva nu se poate accepta."

Distanță egală față de ambele tabere?

Emmanuel Macron pare pe moment să încerce să se distanțeze în mod egal de ambele tabere. Deja președintele francez Charles de Gaulle încercase să poziționeze Franța undeva la mijloc după Războiul de Șase Zile din 1967.

Imediat după atacurile teroriste ale Hamas din 7 octombrie, Macron s-a plasat solidar și fără ezitare de partea Israelului. Și Franța a fost de mai multe ori victima terorismului islamist în ultimii ani. Atacul Hamas asupra participanților la un festival muzical le-a amintit multor francezi de atacul terorist asupra sălii de concerte Bataclan din Paris din 2015. Macron a mers în Israel și a vorbit despre o coaliție internațională împotriva terorismului.

Poziția lui Macron s-a schimbat după începerea ofensivei israeliene și bombardarea masivă a Fâșiei Gaza, soldată cu moartea a numeroși civili palestinieni. Într-un interviu neobișnuit de dur la BBC, pe 10 noiembrie, președintele francez a acuzat Israelul că ar bombarda civili. Lucru pentru care nu ar exista nicio justificare și legitimitate. Guvernul Israelului a reacționat cu indignare iar Macron a dat înapoi și a spus că a fost înțeles greșit. El nu ar fi cerut Israelului un armistițiu unilateral. A urmat o convorbire telefonică cu președintel israelian Isaac Herzog pentru a rezolva diferendul.

Emmanuel Macron vrea să evite ca acest conflict din Orientul Mijlociu să se răsfrângă masiv asupra societății franceze. A spus asta în ultima sa adresare televizată. În Franța trăiește o foarte mare comunitate evreiască și una musulmană tot de amploare. Atacul cu motivație islamistă asupra unor trecători din Paris, care a avut loc sâmbăta trecută, a fost deja al doilea atentat de acest tip de la începutul războiului dintre Hamas și Israel. Pericolul de care se teme Macron este deci real.

Poziție schimbătoare?

Ziarul "Le Figaro" compară politica externă a lui Macron cu un vârtej de vânt. Poziția sa ar fi când aici, când dincolo, s-ar schimba rapid, ar fi neclară, derutantă. Observatorii cred că este rețeta politică exersată a lui Macron, de a vorbi mult, de a spune și unele lucruri surprinzătoare și de a face propuneri neobișnuite.

Ceea ce funcționează uneori în politica europeană sau în cea internă nu trebuie neapărat să funcționeze însă și în politica externă, a spus Agnès Levallois, vicepreședinta Institutului de Cercetare pentru Marea Mediterană și Orientul Mijlociu, la postul de radio Franceinfo. "Totul depinde de mesajul pe care președintele francez dorește să-l transmită, dar cred că mesajul său este unul derutant." Nu se știe clar ce poziție adoptă de fapt Macron.

Macron nu este singur

Macron a primit sprijin privind un armistițiu și protejarea populației civile chiar din SUA. Tot la summitul climatic din Dubai, vicepreședinta americană Kamala Harris a spus că prea mulți civili palestinieni nevinovați au fost uciși. "Vorbind pe față, amploarea suferinței, imaginile și filmările care vin din Gaza sunt cu totul cutremurătoare", a declarat Harris.

Iar secretarul Apărării de la Washington, Lloyd Austin, a atras atenția la o reuniune în California că Israelul ar avea obligația morală să protejeze populația civilă. Experiența sa în războiul contra Statului Islamic în Irak i-ar fi arătat că populația trebuie protejată inclusiv în cazul luptelor din casă în casă. "Dacă îi împingi pe oameni în brațele dușmanului, obții poate o victorie tactică, dar simultan o înfrângere strategică."

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.