Trupe americane pentru Europa de Est

Preşedintele SUA, Barack Obama, a redus semnificativ numărul militarilor americani staţionaţi în Europa pe durata mandatelor sale. Două din cele patru brigade dizlocate pe continent au fost retrase. Washingtonul revine însă parţial asupra deciziei. Începând din februarie 2017, SUA vor întreţine în Europa de Est o brigadă de tancuri, formată din aproximativ 4200 de militari.

Nu constituie o noutate că trupele NATO îşi demonstrează potenţialul pe teritoriul fostului Pact de la Varşovia. Dat fiind că statele NATO care se învecinează cu Rusia se simt ameninţate, Alianţa a lansat, după anexarea de către Rusia a Peninsulei Crimeea, aşa-numita operaţiune "Atlantic Resolve", în cursul căreia militari ai NATO şi-au arătat prezenţa în Europa Centrală şi de Est, în timpul unor manevre militare. De mare atenţie, inclusiv din partea presei, s-a bucurat în ultima vreme operaţiunea "Dragoon Ride", în cursul căreia un convoi militar, compus din transportatoare blindate, a străbătut o distanţă de 1800 de kilometri, din Ţările Baltice şi până în Bavaria.

Prezenţă americană de durată

Această prezenţă temporară a unor unităţi ale NATO pe teritoriul fostului Pact de la Varşovia va fi completată cu brigada americană de tancuri. "Este un semnal cât se poate de clar. SUA le transmit ţărilor din Europa Centrală şi de Est următoarele: dacă vă simţiţi ameninţaţi, noi suntem prezenţi la nevoie. Şi creăm structuri pentru a putea sosi mai rapid", a explicat Otfried Nassauer, expert în cadrul Berlin Information Center for Transatlantic Security. Pe hârtie, brigada este foarte bine dotată. Cei 4200 de militari vor fi înarmaţi cu 250 de blindate, între care aproximativ 90 de tancuri Abrams, mortiere şi maşini de luptă, precum şi alte 1700 de autovehicule.

Comandantul suprem al trupelor NATO, generalul american Philip Breedlove, a explicat fără echivoc că noua brigadă este un răspuns la politica Rusiei. "Astfel, ne continuăm strategia de a da asigurări aliaţilor noştri din NATO şi partenerilor prin acţiuni puternice şi bine proporţionate în faţa unei Rusii agresive în Europa de Est şi nu numai", a spus Breedlove. Noua brigadă va presupune însă costuri suplimentare pentru bugetul Pentagonului. La începutul acestui an, preşedintele Obama a anunţat că va majora de patru ori bugetul pentru apărare în Europa, astfel că acesta va însuma 3,4 miliarde de dolari.

Se aplică principiul rotaţiei

Cu toate acestea, noua brigadă a armatei americane în Europa se va deosebi de cele deja existente, staţionate în Italia şi Germania. Pentru forţa suplimentară se va transfera tehnică modernă de luptă în Europa Centrală şi de Est, dar probabil că nu se vor înfiinţa cazărmi noi în Polonia, România, Bulgaria sau în Ţările Baltice. Est-europenii se vor vedea probabil nevoiţi să renunţe la o infrastructură militară americană amplă, cu familii de militari stabiliţi acolo pentru mai multă vreme. Trupele şi tehnica de luptă vor fi schimbate la fiecare nouă luni iar brigada va fi fragmentată în unităţi mai mici, care vor fi distribuite în diverse ţări. Pentru început, militarii vor fi staţionaţi probabil în Bulgaria, Lituania şi România. Şi între aceste ţări, militarii vor fi rotiţi la intervale regulate. În plus, o parte importantă din tehnica de luptă este depozitată în Germania, Olanda şi Belgia.

Prin aceste acţiuni, SUA vor să-şi demonstreze capacitatea de a dizloca rapid trupe, respectând însă prevederile înţelegerii NATO-Rusia din anul 1997. Prin intermediul acelui document, NATO s-a angajat să nu staţioneze "permanent" unităţi de luptă substanţiale în Europa de Est. Nassauer a subliniat: "Astfel, SUA îşi vor respecta angajamentul".

O serie de ţări foste membre ale Pactului de la Varşovia au sperat într-o implicare mai amplă a armatei americane în regiune. Premierul eston Taavi Roivas a cerut, după ce au devenit cunoscute planurile americane, ca măcar un batalion al NATO să fie permanent staţionat în ţara sa. Alianţa a respins însă această solicitare. "Alianţa salută planurile de rotaţie ale Ministerului american al Apărării", a declarat pentru DW purtătoarea de cuvânt a NATO, Carmen Romero.

Rusia protestează

Rusia în schimb a reacţionat cu iritare la planurile SUA, care sunt cunoscute în linii generale deja din vara anului 2015. Ambasadorul Rusiei la NATO, Alexander Gruşko, a criticat joi planurile administraţiei de la Washington. Într-o luare de poziţie, responsabbilul a declarat pentru DW că acesta este un nou pas făcut de NATO "în direcţia unor modele de confruntare".

Totuşi, de la Moscova s-au făcut auzite şi declaraţii mai conciliante. Astfel, un diplomat a declarat agenţiei Interfax că există speranţa unei reuniuni a Consiliului NATO-Rusia, cândva pe cuprinsul următoarelor două luni. Ar fi prima întâlnire a acestui for de la izbucnirea crizei din Ucraina, în urmă cu doi ani.