"Masterplan"-ul ministrului federal de Interne, amânat

Urma să fie un eveniment deosebit pentru ministrul federal de Interne, conservatorul bavarez Horst Seehofer, în fața presei din Berlin: prezentarea aşa-numitului său "masteplan" vizând migraţia.

Seehofer a vrut să-l aducă şi pe prietenul de partid Gerd Müller, ministrul pentru cooperare și dezvoltare economică la conferinţa de presă. 

La urma urmei, combaterea cauzelor migraţiei ilegale joacă un rol important în acest "masterplan" marca Seehofer.

În ultimele săptămâni, ministrul de Interne şi-a promovat intens proiectul, atât la nivel federal, cât și la nivel de stat. Totuşi, prezentarea lui a fost anulată pe ultima sută de metri.

Motivul acestei amânări pe termen nedeterminat ar fi informațiile provenite din cercurile guvernului, potrivit cărora există încă "nevoie de coordonare" între Seehofer și cancelara Angela Merkel.

Ministrul de Interne dorește, conform informațiilor publicate de "Bild", ca refugiații fără acte și solicitanții de azil care încearcă să revină în Germania după ce au fost expulzaţi să fie respinși la frontieră. Acest lucru ar afecta în special vecinii din Austria, din cauza localizării geografice.

Marți, cancelarul conservator al Austriei, Sebastian Kurz, este aşteptat la Berlin pentru o rundă de discuții, în cadrul cărora "masterplan"-ul lui Seehofer ar putea constitui un subiect important.

La 1 iulie, Austria va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene timp de șase luni. Coaliția formată din Partidului Popular Austriac, din care face parte cancelarul Kurz și Partidul Libertății apără o poziție fermă în politica refugiaților.

Opoziţia critică

Reacțiile la anularea prezentării planului au fost pe alocuri de-a dreptul batjocoritoare. Purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar SPD, Burkhard Lischka, descrie confuzia generată de Seehofer "un dezastru pentru Uniunea CDU/CSU".

Timp de câteva săptămâni, SPD a cerut ca ministrul federal de Interne să-și prezinte în sfârșit ideile concrete privind azilul și aşa-numitele "centre de ancorare", în care ar urma să fie cazaţi migranţii ce urmează să fie expulzaţi. "Evident, ideile sale încă nu au ajuns până la Angela Merkel", spune Lischka.

Linda Teuteberg, purtătoarea de cuvânt a grupului parlamentar al FDP, afirmă la rândul ei că anularea prezentării conceptului elaborat de Horst Seehofer este un "dezastru pentru guvernul federal".

Conflictul din Uniunea CDU/CSU blochează guvernul și țara în această problemă importantă.

"Ne trebuie urgent proceduri rapide, expulzări mai consecvente, o mai bună integrare și o lege care să facă ordine în fenomenul migraţionist", spune comunicatul de presă al lui Teuteberg.

Când intră în vigoare legile privind imigrația?

Ulla Jelpke, purtătoarea de cuvânt a stângii radicale din Bundestag, a declarat pentru Deutsche Welle: "În loc de planuri generale de expulzare avem nevoie de un drept de ședere eficient și de căi sigure de ajungere în Europa".

Seehofer știe foarte bine că planurile sale de respingere a migranţilor la frontierele germane încălcă legile europene, crede Jelpke.

Relația dintre dreptul UE și legea fundamentală nu este foarte clară în prezent. Deși legea europeană excede în principiu supremația dreptului național, chiar și peste cel constituțional, aceasta nu este "superioară" legii fundamentale.

În privinţa legislației UE, reprezentanta stângii radicale și cancelara Merkel par să fie de acord. Alexander Dobrindt, șeful grupului CSU din Bundestag, afirmă că la frontierele germane trebuie aplicată legea în vigoare.

Mai exact, respingerea persoanelor "care sunt deja înregistrate într-o altă țară europeană și consemnate în baza europeană de date cu amprente digitale". Acest lucru trebuie să facă parte dintr-un plan general de combatere a migraţiei ilegale, a spus conservatorul bavarez.

Nu este clar în acest moment când ar putea avea loc prezentarea acestui plan.

Migraţia, permanent în centrul atenţiei

Migraţia ilegală a revenit în forţă în primplanul mediatic din Germania, după ce un irakian în vârstă de 20 de ani, intrat în Republica Federală acum trei ani, ar fi violat şi ucis o tânără în vârstă de 14 ani, Susanna F. După comiterea faptei, irakianul s-ar fi descotorosit de trupul victimei, aruncându-l pur şi simplu într-o zonă greu accesibilă de lângă marginea oraşului Wiesbaden.

Emoţia publică declanşată de acest caz a fost cu atât mai intensă cu cât migrantul a reuşit să părăsească Germania cu destinaţia Irak după săvârşirea crimei. El a plecat alături de cei opt membri ai familiei cu avionul, prezentând acte aparent false, pe care autorităţile de pe aeroport nu le-ar fi verificat temeinic. Mai mult, dosarul său de azil fusese respins, însă individul a atacat în justiţie decizia, motiv pentru care nu a putut fi expulzat. 

Prezumtivul criminal a fost prins în Irak de forţele de securitate kurde şi adus, luni dimineaţă, în Germania. În faţa anchetatorilor el ar fi recunosc fapta care îi este atribuită. 

Din nefericire, Susanna nu este prima victimă a unor acte de cruzime comise de migranţi. Sociologii confirmă că tendinţa infracţională este într-adevăr mai ridicată în rândul migranţilor tineri, de sex masculin. 

În context, cancelara Angela Merkel a subliniat nevoia eficientizării expulzării străinilor fără drept de şedere în Germania. Şefa guvernului german este atacată dur de formaţiunea anti-imigraţie Alternativa pentru Germania, care o consideră vinovată pentru "subminarea siguranţei naţionale".