Condiția ca Moldova să poată adera la UE până în 2030

Raportul analitic al Comisiei Europene, care evaluează situația la 33 de capitole, a fost făcut public după ce anterior în mediul jurnalistic a apărut un draft al acestuia , care a alertat autoritățile de la Chișinău, determinându-le să elaboreze un plan de accelerare a procesului de integrare europeană.

Restanțe la toate capitolele

Conform raportulu, Moldova este la „nivel începător de pregătire” la 12 capitole din cele 33 - cele mai problematice fiind achizițiile publice, controlul financiar, impozitarea, ocuparea forței de muncă, etc. În alte 17 domenii, Moldova înregistrează „un anumit nivel de pregătire”, în acest caz fiind vorba în special de justiție, libertate și securitate, statistică și politica concurențială. Un „nivel moderat de pregătire” a fost atestat în 3 domenii: știință și cercetare, afaceri externe, politica externă, securitate și apărare.

La momentul apariției proiectului de raport al Comisiei Europene în spațiul public, ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu, menționa că acesta se bazează pe răspunsurile din luna mai 2022 la chestionarul expediat de autorități către UE, iar deficiențele invocate se datorează progresului lent de integrare europeană înregistrat de fostele guvernări. Potrivit lui, raportul nu include „progresele substanțiale deja realizate după luna iunie 2022”.

Vineri, după apariția raportului oficial, Nicu Popescu a spus că guvernul de la Chișinăul își va ajusta planurile în privința celor 33 de capitole ale acquis-ului comunitar, conform raportului analitic al Comisiei Europene: „Împreună cu toți colegii din Guvern, deja am trasat o bună parte din obiectivele de rigoare în proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anul curent. Împreună am pornit aderarea la Uniunea Europeană, împreună vom reuși să ducem Moldova în UE”, a menționat șeful diplomației de la Chișinău.

Anul 2023 este decisiv pentru începerea negocierilor de aderare

Până la vară, prioritatea Chișinăului este implementarea celor 9 recomandări menționate în Opinia Comisiei Europene din vara anului 2022. În octombrie 2023, Comisia Europeană va publica „pachetul de extindere”, care va conține și un nou raport de progres în privința Moldovei. „Raportul din toamnă al Comisiei va sta la baza deciziilor ulterioare ale UE privind momentul sau condițiile pentru deschiderea negocierilor de aderare cu UE de către Moldova și Ucraina, precum și oportunitatea oferirii Georgiei a statului de țară candidat. Însă pentru aceasta, Comisia Europeană și statele membre vor lua în considerație primordial nivelul de îndeplinire a recomandărilor Comisiei din vara anului trecut 7 pentru Ucraina, 9 pentru Moldova și 12 pentru Georgia”, a explicat directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene din Moldova, Iulian Groza.

„Este foarte important ca țara să se miște înainte. Cu cât mai repede Moldova va implementa acquis-ul comunitar, cu atât mai degrabă va adera la UE. Cât de lung va fi drumul depinde de startul negocierilor de aderare”, a explicat joi, în cadrul unei emisiuni, șeful Delegației UE la Chișinău, Janis Mažeiks.

E nevoie de consens politic larg

El a menționat că susținerea largă a opțiunii pro-europene de către cetățeni și de clasa politică va scurta cu mult drumul pe care Moldova îl are de parcurs. „Există acum o majoritate de aproape 60% din populație care susține ideea aderării la UE. Este un punct de start foarte bun și această opțiune se reflectă și în structura actualului Parlament. Dar este foarte important ca numărul celor care susțin aderarea la UE să crească”, a spus diplomatul european.

În opinia sa, aderarea Moldovei la UE ar fi posibilă până în anul 2030 cu condiția menținerii permanente a cursului și a voinței politice. Pentru a putea trece la următoarea etapă - începerea negocierilor de aderare - Moldova are de îndeplinit 9 recomandări formulate în Opinia Comisiei Europene. Acest lucru trebuie să se întâmple până în luna mai 2023. Cele mai multe dintre aceste recomandări se referă la justiție și lupta anticorupție – un capitol unde problemele sunt mari și vizibile, cu figuranți în dosare de mare corupție achitați pe bandă rulantă de judecători cu reputație proastă . Pentru a curăța justiția de procurori și judecători corupți, autoritățile au demarat evaluarea externă extraordinară a tuturor procurorilor și judecătorilor din sistem, dar procesul se desfășoară mult mai lent decât s-a anticipat.

Curățarea justiției este unul din elementele determinante

„Este important ca evaluarea externă extraordinară a judecătorilor și procurorilor să se facă corect. Nu există scurtături în acest sens. Acest exercițiu de curățare va conta foarte mult în procesul de evaluare a progresului de țară. Acum noi vedem cum sunt amânate unele dosare – cum ar fi cazul Șor cu peste 70 de amânări. Deci, deocamdată, un progres vizibil e greu de observat”, a remarcat Janis Mažeiks.

Una din recomandările Comisiei care a pus în dificultate autoritățile de la Chișinău se referă la deoligarhizare. În faza inițială, decidenții din Moldova nu înțelegeau ce anume ar trebui să facă în acest sens. „Ar trebui să se lucreze mai mult la felul cum sunt finanțate partidele, trebuie să existe transparență în ceea ce privește adevărații proprietari de media. De asemenea, este vorba de activitatea instanțelor și achizițiile publice”, a explicat șeful Delegației UE. Ministerul Justiției susține că lucrează deja la un proiect de lege vizând deoligarhizarea - document care are la bază o lege aplicată deja în Ucraina.

Întrebat despre aflarea în continuare a Moldovei în Comunitatea Statelor Independente (controlată de Rusia), Janis Mažeiks a spus că angajamentele în cadrul CSI sunt incompatibile cu cele pe care Moldova și le va asuma pe parcursul european, dar a precizat că acum ieșirea din CSI nu este o problemă ce necesită a fi soluționată imediat. Problema pe care Chișinăul trebuie să o soluționeze urgent este, în opinia ambasadorului european, propaganda rusească.