Merkel şi alegerile renane

CDU a pierdut clar în faţa partidelor de stânga, social-democrat şi ecologist, obţinând doar ceva mai mult de un sfert din sufragii.

E nu doar prea puţin pentru conservatori, ci chiar un record negativ, datorat în bună măsură extrem de slabei prestaţii a candidatului creştin-democrat la şefia guvernului din Düsseldorf, Norbert Röttgen.

Ministru al ecologiei în cabinetul federal, Röttgen pornise cu stângul în campania electorală, refuzând, de dragul Berlinului şi al înaltei sale poziţii guvenamentale, să-şi asume clar şi fără echivoc rămânerea în provincia renană pentru cazul pierderii alegerilor.

Acest refuz de a-şi asuma riscuri l-a costat atât de masiv, încât cel care până de curând mai trecea drept un posibil rival şi succesor al Angelei Merkel pare să-şi fi torpilat definitiv şansele unui destin politic strălucit. 

La rândul lor, cu excepţia postcomuniştilor, care au ratat intrararea în parlamentul regional, formaţiunile de stânga exultă. Până la aceste alegeri anticipate, social-democraţii şi ecologiştii nu putuseră alcatui decat un executiv minoritar, tolerat de postcomunisti.

Or, de acum încolo, în ciuda celor circa opt la sută ai „Piraţilor“ şi ai celor 8,5 la sută ai liberalilor, şefa social-democraţilor renani, Hannelore Kraft, va guverna confortabil, împreună cu verzii, bucurându-se de o majoritate clară.

Spre deosebire de creştin-democraţi, care au pierdut aproape 10 procente din zestrea lor de voturi de la ultimul scrutin, social-democraţii şi-au sporit-o considerabil, ajungând de la 34 de procente la aproape 40 la sută.

Toate acestea par să fi şubrezit pozitia  cancelarului şi a guvernului ei de centru-dreapta, întărind aspiraţiile partidelor de centru stânga, care doresc să revină la putere la Berlin.

Or, vestea bună pentru Angela Merkel rezidă în faptul că deznodamântul acestor alegeri regionale s-a datorat în măsură covârşitoare simpatiilor şi antipatiilor puternice suscitate de candidaţii de vârf locali ai principalelor partide şi nu prestaţiei guvernului german în criza datoriilor.

Modul în care Merkel a gestionat aceasta criză i-a sporit cancelarei popularitatea, astfel încât şefa executivului de la Berlin se bucură în  continuare de autoritatea necesară menţinerii la conducere.

Alianţa guvernamentala de centru-dreapta se vede chiar întarită, într-o oarecare măsură, de suprinzatorul rezultat bun obtinut în alegerile renane, ca şi în cele din Schleswig Holstein de liberali, după o lungă perioadă electorală neagră prin care a trecut partidul vicecancelarului.

Cu atenţie s-a înregistrat, pe de altă parte, şi cel de-al patrulea succes regional repurtat în serie de partidul anti-establishment al piraţilor, care are toate sansele să obţină şi mandate în alegerile legislative federale de anul viitor, dar pare a-şi fi depăşit deocamdată zenitul.

Întrucât s-au încurcat, programatic, în propriile picioare şi n-au învăţat încă să răspundă la întrebări concrete privind unele din doleanţele lor, o oarecare epuizare pare a-i paşte atât pe piraţi cât şi pe electoratul lor, alcătuit în special din tineri şi cetăţeni cuprinşi de lehamite politică.