Michael Harms: "Serbia este acum în mod clar pro-europeană"

Deutsche Welle: Luni s-au împlinit 15 ani de la asasinarea lui Zoran Djindjici. Vă preocupați încă de pe atunci intensiv de Serbia și Balcanii de Vest. Cum v-a afectat acea zi?

Michael Harms: Îmi amintesc foarte bine, pentru că în acea zi mă aflam în România, împreună cu ministrul de atunci al Economiei, Wolfgang Clement. Și atunci am primit vestea uciderii lui Zoran Djindjici. Am fost cu toții foarte afectați și absolut șocați, inclusiv gazdele noastre române. Cu toții speram că Djindjici va reuși să readucă Serbia pe calea cea bună. Zoran Djindjici era simbolul revenirii sârbe, mai ales pe fondul relațiilor strânse pe care el le avea cu Germania. Am dorit ca, pe fundalul acestei tragedii, să continuăm consolidarea relațiilor germano-sârbe, nu doar în plan economic.

Și ați pus bazele acestui program de burse. De ce l-ați numit după Zoran Djindjici?

Zoran Djindjici reprezenta aceste relații foarte strânse și adânci dintre Serbia și Germania. El a contribuit nu doar la avansarea relațiilor economice bilaterale (tema noastră de acum), cu și la dezvoltarea acestei legături spiritual-culturale, pe fondul pregătirii sale filosofice și al legăturii sale cu filosofia germană. Erau deci niște raporturi mult mai ample, legate de tema educației, iar nouă ne-a fost clar că trebuie să continuăm în această direcție, concentrându-ne pe aspecte ca educația, pregătirea profesională, relațiile germano-sârbe. Programul a fost la început unul pur bilateral germano-sârb. După doi-trei ani de derulare, am fost convinși că este necesară o extindere regională. Pentru că la fel de importantă este consolidarea relațiilor între țările din regiune. A fost o decizie foarte bună să includem în program întreaga regiune a Balcanilor de Vest.

Dacă ați face un bilanț al acestor 15 ani de activitate al programului de studui, ce impulsuri a generat acesta? Și ce pași urmăriți în continuare?

Poate nu ar strica niște cifre. În acești ani, am avut 16.000 de aplicații pentru bursele oferite de noi; am avut 700 de participanți din întreaga regiune, care au efectuat stagii de practică de lungă durată la firme germane; avem 150 de companii care s-au alăturat programului nostru. Cred că un rezultat foarte pragmatic al programului de burse este întărirea relațiilor economice. Cei mai mulți dintre bursieri au revenit în regiune. Este un aspect foarte important, pentru că nu am vizat un program de brain drain, ci sporirea competențelor și al relațiilor bilaterale în regiune. S-a creat astfel și o rețea de absolvenți ai programului, oameni tineri, bine calificați și bine poziționați în țările din zonă, care au contribuit și ei la îmbunătățirea acestor relații. Și mai este și transmiterea valorilor germane în regiune și invers, oricât de patetic ar suna. Ceea ce cred că am reușit foarte bine, inclusiv cu sprijinul GIZ și al Ministerului federal pentru Cooperare Economică - cred că acestea sunt cele mai importante rezultate ale programului nostru.

Și Deutsche Welle a oferit burse în ultimii ani iar la noi lucrează unii din foștii dvs bursieri. Cum vedeți rolul societății civile și al presei în această cooperare regională și în relația cu Germania?

Este desigur foarte important și sunt foarte bucuros și recunoscător că Deutsche Welle sprijină acest proiect. Relațiile economice sunt foarte importante, dar la fel este și transmiterea ideii care stă în spatele acestui program. Și aici joacă presa desigur un rol absolut central. Dar și răspândirea valorilor culturii presei libere este ceva de importanță deosebită în programul nostru, pentru că există încă destule probleme în regiune. De aceea, cu cât mai mult sprijin avem de la mass-media, cu atât mai bine este pentru program.

Ce a rămas din moștenirea lăsată în Serbia de Zoran Djindjici?

Cred că cel mai important aspect al acestei moșteniri lăsate de Zoran Djindjici este faptul că Serbia este azi pe un curs clar pro-european. A devenit aproape de la sine înțeles în Serbia că țara vrea să devină parte a UE, cu tot ceea ce presupune acest lucru, inclusiv cu adoptarea valorilor europene. Cred că este cel mai important lucru lăsat de Zoran Djindjici. Dar și întărirea relațiilor bilaterale. A crescut major disponibilitatea firmelor germane de a investi în Serbia, avem o evoluție economică bună. Dar ținând cont de problemele din regiune, mai sunt încă multe de făcut pe teme precum „cooperare regională", „integrarea tinerilor în această dezvoltare", pentru că ne confruntăm cu aceste tendințe de emigrare a tineretului sârb. Este nevoie de progrese în ceea ce privește presa liberă, apărarea față de atacurile intenționate ale statului la adresa presei libere. Avem deci în continuare destule provocări care ne preocupă.

Ce urmări vor avea toate aceste lucruri în implicarea dvs pe viitor în acest program de burse?

Dorim să extindem în continuare programul, am primit și confirmări de la Ministerul Ajutorului pentru Dezvoltare cum că acesta va rămâne implicat în program. Nu cred că vor fi schimbări mari, modelul s-a dovedit deja unul de mare succes. Vom consolida implicarea absolvenților, vom spori poate și angajamentul societății civile, pentru a nu rămâne doar un program economic. Dar cred că, în mare, programul va continua ca până acum.

Planificați ceva cu ocazia împlinirii a 15 ani de funcționare?

Vom sărbători la Berlin la sfârșitul lui iunie, în campusul Euref. Vrem să aratăm mai ales noile perspective ale cooperării economice: eficiența energetică, digitaliarea și așa mai departe. Iar la finele lui septembrie vom organiza în Serbia o conferință economică regională, unde vom sărbători de asemenea jublileul nostru.

Aveți impresia că actualul guvern sârb contribuie la acest proiect și în spiritul lui Zoran Djindjici?

Colaborăm foarte constructiv cu guvernul sârb, dar sigur că principalul nostru partener este Fundația Zoran Djindjici, condusă de Ruzica Djindjici, văduva fostului premier sârb. Cum spuneam, orientarea pro-europeană a Serbiei este neîndoielnică, dar există și aspecte pe care noi le criticăm și la care m-am referit deja.

Un interviu realizat de Adelheid Feilcke

Michael Harms este șeful Comitetului pentru Est al Economiei Germane și unul dintre fondatorii programului de burse Zoran Djindjici pentru țările din Balcanii de Vest.