Moldova, o democrație viciată

Jurnaliștii s-au solidarizat astfel cu un reporter acuzat de un demnitar că ar fi utilizat „date cu caracter personal” atunci când a scris despre averile acestuia. Demnitarul a cerut Procuraturii să inițieze dosar penal împotriva reporterului, sugerând că numele său și al membrilor familiei sale, precum și informațiile din CV, sunt date cu caracter personal. Un alt oficial de la Chișinău a invocat aceeași lege, refuzând să ofere jurnaliștilor date despre salariul pe care îl primește, spunând că este „dată cu caracter personal” și că păstrează această informație doar pentru sine și familia sa.

Acesta este ultimul atac împotriva jurnaliștilor, după ce anterior alte câteva cazuri au fost denunțate de jurnaliști. Despre ele a scris inclusiv DW (http://www.dw.com/ro/presa-neloial%C4%83-puterii-este-cumin%C8%9Bit%C4%83-dup%C4%83-modelul-luka%C8%99enko/a-37145017 ), semnalele ajungând până la Bruxelles.

Monica Macovei: Moldova alunecă spre dictatură

Potrivit europarlamentarului român, Monica Macovei, ceea ce se întâmplă acum cu presa de la Chișinău „este o dramă – un început de dictatură”: „În acest moment în Republica Moldova nu mai putem vorbi de democrație, ci de începutul unei dictaturi. Întotdeauna primul semn și primul gest al dictaturii este reducerea la tăcere a presei libere - închiderea gurii cu orice preț. (…) Presa liberă de la Chișinău este sub asaltul lui Plahotniuc și a oamenilor lui. Partidul Democrat din Republica Moldova nu mai poate fi un partener pentru Uniunea Europeană. S-a ajuns la sugrumarea presei critice și a jurnaliștilor liberi prin trucuri și șmecherii de genul determinării proprietarilor care închiriază spații instituțiilor de presă să rezilieze contractele de închiriere. Asta ca să spună, probabil, că nu au nimic cu Plahotniuc și Partidul Democrat. Dar noi știm adevărul și el este la suprafață: se vrea înăbușirea presei care critică și monitorizează puterea”, a menționat europarlamentarul.

Moldova regresează nu doar la capitolul mass-media, ci și în privința combaterii corupției. Conform Indicelui Percepţiei Corupţiei în 2016, lansat de Transparency International, Moldova a regresat cu 20 de poziții față de 2015 în topul celor mai corupte state. Experții Transparency International – Moldova susțin că Republica Moldova este un stat capturat, în care legile nu funcționează, iar valorile democratice sunt subminate.

O justiție jenantă

Deși în 2016 au fost adoptate o serie de acte legislative menite să combată corupția și să asigure independența justiției, la nivelul percepției populației, corupția a crescut, iar în justiția moldovenească se întâmplă lucruri grave, pe alocuri chiar jenante. Dosarele de rezonanță sunt examinate în ședințe închise, iar reprezentanții societății civile suspectează că acest lucru se întâmplă pentru a-i împiedica pe inculpați să interacționeze cu presa, pentru ca jurnaliștii să nu poată afla numele celor implicați în marile jafuri care au avut loc în ultimii ani – persoane care controlează momentan puterea. Inculpații sunt ținuți după gratii ca să nu poată face publice probe ce ar inculpa guvernanții care și-au furat cetățenii.

În legătură cu aceasta, 23 de europarlamentari, reprezentanți ai diferitor grupuri parlamentare, au semnat joi o declarație comună în care își exprimă îngrijorarea față de represiunile la care sunt supuși reprezentanții opoziției și societatea civilă și fac apel către autoritățile moldovene să înceteze presiunile.

23 de europarlamentari au reacționat

În declarație sunt menționate cazuri concrete. Este vorba de presiunile exercitate asupra companiei „Starnet” și asupra proprietarului acesteia, Alexandru Machedon, pe motiv că a refuzat să cenzureze postul de televiziune „Jurnal TV”. De asemenea este menționat cazul lui Veaceslav Platon, un martor-cheie despre care se crede că ar putea prezenta dovezi împotriva lui Vlad Plahotniuc. Platon a fost arestat în Ucraina, extrădat (deși are și cetățenie ucraineană) în condiții ciudate în Republica Moldova (la bordul unui avion privat) și băgat în pușcărie, fiind judecat „cu ușile închise”, la fel ca ex-premierul Vlad Filat. Un alt caz este cel legat de fost angajat al „Poștei Moldovei”, Sergiu Cebotari, un alt martor important împotriva lui Vlad Plahotniuc.

Europarlamentarii semnatari ai declarației amintesc autorităților de la Chișinău că una dintre prioritățile Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu UE reprezintă transparența în implementarea reformei anticorupție și protejarea drepturilor omului, a libertăților și a statului de drept, pentru a restabili încrederea cetățenilor și a partenerilor internaționali în Republica Moldova: „Facem un apel către autoritățile moldovene să înceteze imediat represaliile și amintim că drepturile omului și situația democrației din Moldova sunt monitorizate îndeaproape de Consiliul Europei”, se arată în declarație.

Lumi paralele

Cu toate acestea, autoritățile se laudă cu „o Procuratură reformată”. Șeful Legislativului, Andrian Candu, a menționat vineri, la ceremonia festivă organizată cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la crearea Procuraturii Generale a Moldovei, că „gradul de disconfort pentru corupţi în Moldova a crescut”.

La rândul său, premierul Pavel Filip a menționat recent că, în 2016, „Guvernul a reuşit să îmbunătăţească substanţial mediul de afaceri” și că planul de acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere Moldova - UE a fost implementat în proporție de 74%. Asta în timp ce cifrele oficiale arată dramatic: datele Camerei Înregistrării de Stat a Republicii Moldova arată că în anul 2014 din Registrul Întreprinderilor de Stat au fost radiate 2 770 de întreprinderi, în 2015 au fost radiate 3 905, iar în 10 luni ale anului 2016 au fost radiate 3 537 de întreprinderi. Antreprenorii şi experţii în economie motivează numărul mare de întreprinderi radiate prin situaţia economică nefavorabilă din Republica Moldova, care a alungat, la propriu, oamenii din ţară. Tot problemele din economie și corupția ridicată țin investitorii străini departe de Moldova.

Plahotniuc nu e „soluția”, ci „problema” Moldovei

„Relațiile cu partenerii de dezvoltare ai Moldovei sunt puse sub semnul întrebării pentru că nu există încredere în acest moment în Guvernul de la Chișinău și, evident, nici în Partidul Democrat, nici în oligarhul Plahotniuc, care conduce de fapt Guvernul. Vorbim de foarte multe riscuri, inclusiv de imagine pentru țară. Ori aceasta contează foarte mult în planul politicii externe. Dacă eu negociez cu o persoană care, să zicem, este Plahotniuc, în care eu nu am încredere, atunci nu îi voi da nimic, nici bani, nici alte avantaje economice pentru Moldova… Și pierd cetățenii Moldovei indiferent că sunt ruși, români, moldoveni, găgăuzi, etc.”, susține europarlamentarul Monica Macovei într-o reacție la evenimentele care se întâmplă în Republica Moldova.

Între Papua Noua Guinee şi Zambia

Moldova este o democraţie viciată, ocupând locul 76 dintre 167 de state în clasamentul mondial privind indicele anual al democraţiei în 2016, publicat de „The Economist”. Moldova a căzut cu șase poziţii faţă de anul trecut, ajungând între Papua Noua Guinee şi Zambia. „Încrederea publică în Guvern a scăzut la un minim istoric, ca urmare a gigantului jaf bancar de la sfârşitul lui 2014”, se arată în raportul citat.

UE va da bani pentru oameni, monitorizat și condiționat

Deputatul european Siegfried Mureșan, desemnat joi responsabil din partea Comisiei pentru bugete a Parlamentului European de avizul privind programul de asistență macrofinanciară în valoare de 100 de milioane de euro destinat Republicii Moldova, a menționat că „acordarea acestei finanțări depinde strict de punerea în aplicare a unor condiții și reforme de care are nevoie Moldova. Acestea nu vor fi impuse, ci vor fi convenite între Uniunea Europeană și Guvernul Republicii Moldova în cadrul unui memorandum de înțelegere”. „Voi propune ca în acest memorandum să fie stipulate termene și etape cât mai clare pentru realizarea reformelor în domenii-cheie, precum justiția, statul de drept, combaterea corupției, reformarea sectorului bancar. Vreau să mă asigur că sprijinul financiar pe care UE îl oferă Republicii Moldova este bine folosit, că se implementează reformele pe care oamenii le așteaptă și că rezultatele vor fi resimțite de cetățeni”, a spus Siegfried Mureșan.