Negocierile atomice cu Iranul s-au încheiat fără rezultat concret

Folosirea energiei atomice conform dreptului internaţional constituie "o linie roşie", dincolo de care nu se poate trece, a declarat preşedintele Iranului, Hassan Rohani, în Parlamentul de la Teheran. Mai ales cererea occidentului, de închidere a unui reactor capabil să îmbogăţească uraniu până la nivelul necesar producerii de armament, este inacceptabilă pentru Republica Islamică. În plus, controversate au rămas până la final diversele propuneri privind viitorul rezervelor iraniene de uraniu şi detalii ale planului de relaxare a sancţiunilor instituite împotriva ţării bogate în rezerve de petrol şi gaz.

Progrese da - înţelegere ba

Noua rundă de negocieri de la Geneva a fost însoţită de mari aşteptări fiindcă ambele tabere dăduseră de înţeles că rezolvarea este aproape. Miniştrii de Externe ai celor cinci puteri cu drept de veto în cadrul ONU plus cel al Germaniei şi reprezentantul UE s-au deplasat personal în Elveţia pentru a se întâlni cu şeful diplomaţiei iraniene, Mohamed Djavad Zarif. Cu toate acestea negocierile, prelungite până în zorii zilei de duminică (10.11), au avut drept rezultat numai progrese, nu şi o înţelegere definitivă.

Catherine Ashton, înalta reprezentată a UE pentru politică externă şi de securitate, a declarat că divergenţele de opinie nu au putut fi depăşite într-o serie de chestiuni centrale. Cu toate acestea, Zarif, şeful diplomaţiei iraniene a subliniat că speranţa într-un rezultat pozitiv există încă. El a afirmat: "Nu sunt dezamăgit. Am avut trei zile foarte productive, şi asta constituie deja o bază care poate fi extinsă". La rândul său, şeful Departamentului de Stat de la Washington, John Kerry, s-a arătat încredinţat că programul atomic iranian poate fi adus sub control în condiţiile unui efort diplomatic susţinut. "Divergenţele s-au micşorat, dar fereastra diplomaţiei nu va sta mereu deschisă", a avertizat el. În termeni asemănători s-a exprimat şi ministrul german de Externe, Guido Westerwelle. Acesta a vorbit despre progrese notabile, dar şi despre chestiuni rămase în suspensie. "Ţelul nostru este o soluţie cuprinzătoare, care să împiedice înarmarea nucleară a Iranului", a spus responsabilul german.

Tir de baraj din Franţa?

Se pare că Franţa, cu precădere, a produs dezbinare în cadrul reuniunii de la Geneva. Şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius, a declarat într-un interviu că există în continuare piedici mari în calea soluţionării problemei. În plus, el a avertizat că e posibil ca Iranul să urmărească scopuri nedeclarate şi a cerut luarea în serios a îngrijorării pe care o manifestă Israelul şi alte ţări din regiune. În cadrul acelui interviu, difuzat de postul de radio France Inter, Fabius a spus: "...există un proiect de acord pe care nu-l acceptăm". Respingerea este motivată între altele de reactorul de apă grea, aflat în construcţie la Arak, lângă Teheran. Acesta este programat să fie dat în folosinţă anul viitor, în scop de cercetare.

Pe masa tratativelor s-a aflat textul unei înţelegeri preliminare. Acesta prevede suspendarea programului atomic iranian în schimbul relaxării unor sancţiuni economice sau a deblocării unor conturi iraniene din străinătate, în care se află bani obţinuţi din vânzarea de petrol. Negocierea unui acord mai consistent este pasul al doilea.