Nobel pentru Medicină inventatorilor vaccinului anti-Covid

Cercetătoarea de origină ungară Katalin Karikó și medicul american Drew Weismann au câștigat împreună Nobelul pentru Medicină și Fiziologie, „pentru descoperirile lor referitoare la modificările bazei nucleozidice care au permis dezvoltarea vaccinurilor cu ARN mesager contra Covid-19”.

În argumentul citit de Thomas Perlmann, secretarul Comitetului Nobel, se spune că, „prin descoperirile lor revoluţionare, care au schimbat în mod fundamental înţelegerea despre modul în care mARN interacţionează cu sistemul nostru imunitar, laureaţii au contribuit la ritmul fără precedent de dezvoltare a vaccinurilor în timpul uneia dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii umane din epoca modernă”. Anunțul a fost făcut de la microfonul Institutului Karolinska, centrul universitar suedez specializat în medicină, aflat în Solna, parte a zonei urbane Stockholm.

„Sunt mai mulți oameni care merită Nobel decât poate Nobel să premieze”

Biochimista născută la Szolnok și care predă la Universitatea Pennsylvania din Philadelphia este cea de-a 13-a femeie care obține înalta recunoaștere a meritelor științifice în domeniul medicinei, dintr-un total de 225 de recompensați, începând cu anul 1901.

Tehnologia mRNA antrenează sistemul imunitar să recunoască și să lupte împotriva amenințărilor precum virușii sau bacteriile și era experimentală înainte de pandemia coronavirus. În timpul pandemiei, vaccinurile Moderna și Pfizer/BioNTech s-au bazat, ambele, pe această soluție științifică și rezultatul a fost aplicat pentru a preveni, prin răspunsul imun pe care îl generează, îmbolnăvirea a milioane de oameni din întreaga lume. Metoda este în cercetare și pentru alte boli, inclusiv pentru cancer.

Premiul pentru Medicină, acordat până acum de 113 ori, a încununat de-a lungul anilor descoperiri inovatoare precum radiografiile, penicilina, insulina sau ADN-ul. Lobotomia și insecticidul DDT au fost și ele considerate la vremea lor demne de a fi recompensate cu aprecierea juriului Nobel.

Anul trecut, distincția i-a revenit geneticianului suedez de origină estoniană Svante Pääbo, pentru studii paleogenetice care au adus lămuriri „privind genomul homininilor dispăruți și evoluția umană”. Descoperirile sale au dezvăluit secretele ADN-ului omului de Neanderthal și au oferit informații cheie asupra sistemului imunitar uman, inclusiv vulnerabilitatea la COVID-19 sever.

Numele celor doi câștigători din acest an fusese deja vehiculat în prognozele dinaintea anunțului oficial, deși unii dintre jurnaliștii care urmăresc activitatea Comitetului au speculat că există o tradiție de a lăsa mai mulți ani să treacă de la o descoperire medicală până când autorii sunt premiați. Alți observatori ai fenomenului Nobel sugeraseră că distincția ar putea merge la specialiști în cercetarea narcolepsiei (boala somnului, o tulburare cronică care determină

somnolenţă diurnă excesivă) și la descoperirea orexinei, o neuropeptidă care ajută la reglarea somnului. O altă variantă vehiculată a fost biologul american care a înțeles cum poate fi blocată gena cancerului în cel puțin o treime din tipurile bolii.

„Sunt mai mulți oameni care merită un premiu Nobel decât poate Nobel să premieze”, a declarat pentru AFP David Pendlebury, șef al unui grup de analiză specializat în identificarea de cercetări care merită să primească înalta distincție.

Moștenirea inventatorului dinamitei

Anual se conferă șase premii Nobel, considerate cele mai prestigioase distincții în domeniile în care sunt acordate. Distincția pentru medicină este, în mod tradițional, cea dintâi anunțată, la Stockholm, în prima zi a așa-zisei Săptămâni Nobel, în care sunt cunoscuți cinci câștigători, între care cei pentru literatură (joi) și pace (vineri, singurul care se anunță la Oslo). Ultimul premiu, pentru economie, se decernează peste o săptămână, luni.

Recompensa în bani din acest an a fost majorată cu un milion de coroane și valorează 11 milioane de coroane (aproape un milion de euro), din cauza inflației care a afectat moneda suedeză. Cei doi oameni de știință își vor împărți banii ce urmează să le revină, împreună cu câte o diplomă și o medalie de aur, într-o ceremonie oficiată de regele Carl Gustav al XVI-lea al Suedei, la Stockholm, pe 10 decembrie.

Este data la care se comemorează decesul inițiatorului premiilor, Alfred Nobel. Chimist, om de afaceri și filantrop, Nobel și-a dezvoltat averea după ce a creat dinamita (unul din cele peste 350 de patente pe care le-a brevetat de-a lungul vieții). La moartea sa, în 1896, prin testamentul semnat cu un an mai devreme, a lăsat mare parte din moștenirea sa unui fond care să recompenseze eforturi de a face lumea mai bună - prin chimie, fizică și medicină, prin literatură și prin excelență în creșterea fraternizării internaționale, reducerea armatelor și promovarea păcii.