Noi atentate sângeroase în Irak

Au existat speranţe certe că valul de violenţe se va diminua în continuare în Irak, după cum anunţase recent armata americană. Dar de la începutul acestei săptămâni atentatele comise la Mosul şi la Bagdad s-au soldat cu zeci de morţi şi răniţi.

Ieri în nordul capitalei irakiene în urma unui atentat sinucigaş cu un automobil capcană comis în faţa domiciliului unui general de poliţie care nu se afla însă în casă, 13 persoane au fost ucise şi alte 52 rănite. Casa situată în cartierul majoritar şiit Chaab a fost complet distrusă ca şi alte şapte clădiri învecinate. Tot ieri trei sodaţi americani şi-au pierdut viaţa într-un bastion sunit, la 240 de km nord-est de Bagdad, unde ramura irakiană a reţelei Al Qaeda este foarte activă. Astfel numărul militarilor americani care şi-au pierdut viaţa de la începutul intervenţiei în Irak se ridică la 4090. Luna mai a acestui an a fost cea în care s-au înregistrat cele mai puţine pierderi de soldaţi americani din martie 2003 încoace. Ieri dimineaţă poliţia irakiană a anunţat arestarea a cinci şefi ai unei miliţii şiite extremiste, prezumtivi responsabili de asasinarea a peste 700 de oameni în oraşul sfânt şiit Kerbala, la sud de Bagdad.

Chiar la începutul săptămânuii în urma unui alt atentat sinucigaş cu un automobil capcană, comis în centrul oraşului Mosul, 13 persoane au fost omorâte, dintre care cinci poliţişti şi doi copii, iar 43, majoritatea civili au fost răniţi. Sprijinită de armata americană, armata irakiană a început pec 14 mai o mare ofensivă contra reţelei irakiene Al Qaeda activă în această regiune. Capitală a provinciei Ninive, Mosul are peste 1,5 milioane de locuitori suniţi, şiiţi şi curzi.

Pe plan politic, imediat după ce guvernul irakian a anunţat că are divergenţe cu Washingtonul în privinţa prezenţei americane după 2008, armata americană a dat asigurări că nu dispune de baze permanente pe teritoriul Irakului. Marţi guvernul irakian preocupat de a-şi prezerva “suveranitatea naţională şi interesele ţării” a declarat că are”o viziune diferită” de cea a SUA asupra acordului de reglementare a statutului forţelor americane după 31 decembrie 2008. Negocierile asupra “Acordului de cooperare şi prietenie pe termen lung” au debutat în martie şi urmează a fixa viitoarele relaţii dintre cele două state, dar mai ales delicata chestiune a prezenţei militare americane. Acordul urmează a fi semnat la 31 iulie, după “declaraţia de principii” decisă în noiembrie 2007 între preşedintele SUA George Bush şi premierul Nouri al-Maliki. În prezent în Irak sunt staţionaţi 155.000 de soldaţi americani.