Noi provocări din partea forţelor de securitate transnistrene

Noi provocări din partea Tiraspolului. La începutul săptămînii curente persoane necunoscute au început să sape şanţuri de-a lungul traseului Rîbniţa-Tiraspol şi să construiască un baraj la ieşirea din satul Doroţcaia, raionul Dubăsari, resticţionînd, astfel, accesul fermierilor către terenurile agricole aflate în stînga Nistrului.

Pe 14 octombrie cînd satul Doroţcaia îşi sărbătorea hramul, la ieşirea din localitate, cîţiva necunoscuţi efectuau lucrări de construcţie a unui baraj şi săpau şanţuri. Primarul satului, Andrei Leaşco spune că la faţa locului erau 4 camioane cu nisip care au fost descărcate, iar ulterior ridicat un baraj cu o lăţime de 3 metri şi o înălţime de 2 metri. „Cînd m-au văzut pe mine au stopat lucrările. I-am întrebat ce fac aici, iar ei mi-au răspuns că ridică un baraj de protecţie”, a menţionat alesul local. Mai tîrziu la faţa locului a venit un poliţist şi lucrările au fost stopate. „Nu ştiu pentru cît timp au fost stopate. Ce-o să le dea în cap la noapte sau mîine vom vedea. Ei ce doresc ,aceea fac şi nimeni nu poate să-i împiedice”, a spus Andrei Leaşco. El s-a arătat îngrijorat de faptul că locuitorii şi fermierii din Doroţcaia care deţin peste 2600 de ha de terenuri agricole în stînga Nistrului nu le pot prelucra. „Perioada de arat se încheie deja, iar cea de semănat grîul a trecut demult. Mă tem că anul viitor terenurile vor rămîne pîrloagă”, a concluzionat primarul localităţii.

Problema accesului fermierilor din dreapta Nistrului către terenurile agricole aflate după traseul Rîbniţa-Tiraspol este una mai veche. Încă din 2004 locuitorii din satele Doroţcaia, Pohrebea, Coşniţa, Pârâta, Cocieri, Molovata Nouă şi Roghi nu au cum să-şi prelucreze loturile. În această primăvară, administraţia secesionistă de la Tiraspol a întreprins mai multe acţiuni unilaterale menite să restricţioneze accesul către pămînturile fermierilor. Astfel au fost săpate de-a lungul traseului Rîbniţa-Tiraspol şanţuri, în aşa fel încât tehnica agricolă, dar şi agenţii economici, să nu poată trece dincolo de traseu pentru a efectua lucrări agricole.

Preşedintele Asociaţiei Promo-Lex, Ion Manole spune că situaţia este una gravă, mai ales că oamenii n-au acces liber către terenuri din 2004. „Autorităţile neconstituţionale din stînga Nistrului încearcă prin orice mijloc posibil să îngrădească definitiv accesul oamenilor către terenuri”, a opinat expertul.

Subiectul fermierilor care deţin terenuri agricole în stînga Nistrului a fost abordată, în repetate rînduri, în cadrul întrevederilor dintre autorităţile de la Chişinău şi cele neconstituţionale de la Tiraspol. În cadrul întrevederilor, reprezentanţii necunoscutelor autorităţi din estul ţării au propus ca fermierii să încheie înţelegeri cu administraţia locală prin care terenurile trec din propietatea lor în proprietate administraţiei secesioniste, deoarece aşa cum a declarat, anterior, reprezentantul politic al regiunii transnistrene Nina Ştanski „nimeni din dreapta Nistrului nu are dreptul la proprietate asupra terenurilor din regiunea transnistreană”. Numai după ce vor încheia astfel de înţelegeri, agenţii economici vor putea prelucra terenurile, a declarat Nina Ştanski. La rîndul său, vice-premierul pentru reintegrare, Eugen Carpov, preciza că această condiţie a Tiraspolului este inadmisibilă şi că pentru un dialog constructiv autorităţile neconstituţionale din stînga Nistrului trebuie să renunţe la acţiunile întreprinse în mod unilateral.

Agenţii economici care au investit în terenurile agricole au înregistrat anul acesta pierderi ce se ridică la peste 13 milioane de lei. Aceştia au solicitat autorităţilor de la Chişinău să le ofere despăgubiri. La sfîrşitul lunii septembrie Executivul a decis să aloce compensaţii în valaore de 12 milioane de lei celor peste 3 mii de proprietari care deţin 6000 ha în regiunea transnistreană.

"Marionetele Kremlinului"

Analistul politic Oazu Nantoi califică acţiunile reprezentanţilor regiunii transnistrene drept o provocare. Potrivit lui, aceşti reprezentanţi sunt marionete docile ale Kremlinului. „Partea reală în conflict este nu „aşa zisă Transnistria” şi nu Şevciuc, ci este Federaţia Rusă care ocupă o parte din teritoriul R. Moldova. În relaţiile dintre malurile Nistrului, cu regret, există un set de vulnerabilităţi standarde cum ar fi şcolile cu predare în limba română din stînga Nistrului sau terenurile fermierilor aflate după traseul Rîbniţa-Tiraspol”, a spus Oazu Nantoi.

El consideră că provocările care au loc acum în stînga Nistrului au legătură cu alegerile parlamentare din R. Moldova, care urmează să aibă loc pe 30 noiembrie. „Rusiei nu-i convine desfăşurarea cît de cît calmă a campaniei electorale din R. Moldova. Această mişcare făcută de către administraţia de la Tiraspol face parte dintr-un scenariu de destabilizare a situaţiei”, apreciază Oazu Nantoi. În opinia sa, timp de 20 de ani conducerile de la Chişinău merg pe linia cedărilor în situaţia în care „poftele” Rusiei avansează.

În perioada 2004-2006, 1360 de locuitorii din dreapta Nistrului, care deţin terenuri agricole în regiunea transnistrană, au atacat R. Moldova şi Federaţia Rusă la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, invocînd încălcarea dreptului la proprietate. Potrivit preşedintelui Asociaţiei Promo-Lex, Ion Manole, dosarele se află la o etapă avansată de examinare. „Consider că ultimele acţiuni ale autorităţilor neconstituţionale de la Tiraspol sunt legate anume de acest fapt, deoarece CEDO urmează să condamne Federaţia Rusă şi R. Moldova pentru încălcarea dreptului la proprietate”, a opinat Ion Manole.