Nord Stream 2: Eternul măr al discordiei

Nord Stream 2 este mai mult decât o conductă de gaz. Legat de acest subiect au intrat în coliziune interese strategice importante. Pe de-o parte se află Rusia, în calitate de furnizor, şi Germania împreună cu alte state europene, în calitate de beneficiari. Guvernul de la Berlin este în primul rând interesat să-şi asigure necesarul de energie. Acesta este periclitat fiindcă Germania este probabil singura ţară din lume care intenţionează să renunţe aproape simultan şi la energia nucleară şi la cea obţinută pe bază de cărbune. Înainte ca Germania să se poată baza exclusiv pe energie din surse regenerabile, gazul natural va fi o soluţie temporară decisivă, probabil pentru decenii la rând. Dar şi alte ţări europene vor avea de profitat de pe urma Nord Stream 2.

În cealaltă tabără se află statele de tranzit de până acum, mai ales Ucraina, dar şi Polonia şi ţările baltice. Pe viitor acestea vor fi private de încasările din taxele de tranzit. În plus, aceste ţări din partea de est a Europei se tem că Rusia şi Germania ar putea ajunge la o înţelegere în dauna lor. Acestea nu sunt doar îngrijorări de ordin economic ci şi temeri profunde de politică de securitate, care duc în urmă până la Pactul Hitler-Stalin (Ribbentrop-Molotov), încheiat acum 80 de ani.

SUA, conduse de preşedintele Donald Trump, iau partea celei de-a doua tabere. Trump spune că Germania ar putea deveni, prin Nord Stream 2, "ostaticul Rusiei". Evident, el se referă la o posibilă blocadă în caz de criză şi a ameninţat o serie de firme europene cu sancţiuni în cazul în care participă la construcţia gazoductului. Totuşi, chiar şi în timpul Războiului Rece, Rusia a demonstrat că este un furnizor de energie de maximă încredere.

Faptul este confirmat de Josef Auer, expert în cadrul DB Research, institutul de studii strategice al Deutsche Bank. În principiu, a declarat el, temerile că Rusia ar putea închide robinetul la conductele de gaz pentru Europa sunt întemeiate la prima vedere. Dar la o privire mai atentă aceste temeri nu se justifică "deoarece Rusia livrează deja de 46 de ani gaze naturale Europei, mai ales Germaniei, şi nu a închis niciodată robinetul", a declarat Auer pentru DW. De partea cealaltă, Rusia are în prezent o serie de probleme politice şi este supusă sancţiunilor. "Tocmai de aceea, ţara este interesată să obţină încasări stabile din exportul de energie. La urma urmei, Rusia nu ar avea de câştigat ci numai de pierdut dacă ar stopa livrările de gaz", a subliniat expertul.

Poziţia americană este în primul rând justificată de propriile interese economice. SUA vor să vândă gaz lichefiat Germaniei, dar acesta este considerabil mai scump decât gazul rusesc. Preţul face ca vânzarea gazelor din SUA pe piaţa germană să fie foarte dificilă, explică Auer. "Ne putem închipui că poziţia SUA este motivată şi de dorinţa de a restrânge oferta prin împiedicarea livrărilor din Rusia. Într-un astfel de caz preţurile ar creşte şi gazul lichefiat din SUA, obţinut prin metoda "fracking", ar avea şanse mai mari aici în Europa", a declarat el.

Cu toate acestea, Germania intenţionează să construiască în unele porturi terminale pentru descărcarea gazului lichefiat. Nu doar SUA, ci şi alţi potenţiali furnizori, eventual mai convenabili, ar putea astfel să-şi vândă marfa pe piaţa germană. Cu ajutorul acestor terminale, a conductei Nord Stream 2 şi a conductelor existente deja, Germania va putea în viitor să reacţioneze foarte flexibil la modificările survenite pe piaţa internaţională de gaz şi la eventuale crize, majorându-şi siguranţa aprovizionărilor.

Poziţia SUA

Clasa politică de la Washington este în întregime împotriva realizării Nord Stream 2. Trei ambasadori ai SUA au publicat la începutul acestui an un articol pe pagina web a DW. În articol se evidenţiază: "Nord Stream 2 ar creşte în continuare vulnerabilitatea Europei în faţa şantajului rusesc în domeniul energetic." Şi preşedintele Trump împărtăşeşte această poziţie când afirmă că Germania va deveni prin Nord Stream 2 "ostaticul Rusiei". De asemenea este o certitudine că Washington-ul investeşte mulţi bani pentru a construi o infrastructură pentru extracţia şi transportul gazului natural lichefiat (LNG), şi vrea ca Germania să-şi acopere necesarul din SUA şi nu din Rusia.

Proiectul de "Lege pentru protecţia securităţii energetice a Europei", care prevede sancţiuni pentru firmele care participă la construcţia Nord Stream 2, subliniază deja în titlu "îngrijorarea prietenească" a americanilor. Pe 31 iulie proiectul a fost adoptat de Comisia pentru Politică Externă a Senatului SUA. Senatoarea democrată Jeanne Shaheen, care a elaborat proiectul de lege în colaborare cu republicanul Ted Cruz, îşi explică în următorii termeni opoziţia faţă de gazoductul aflat în faza de construcţie: Proiectul nu este "decât un mijloc în plus prin care Rusia îşi poate extinde influenţa malefică, profitând de dependenţa energetică a Europei". Sancţiunile se vor aplica tuturor firmelor care, cu ajutorul unor nave speciale, plasează conducte la o adâncime de aproximativ 30 de metri pentru exportatorii ruşi de gaz.

De aproximativ trei luni proiectul de lege este ţinut practic în rezervă şi ar mai putea dura un timp până să fie votat de ambele Camere ale Congresului SUA. Dar legiuitorii americani ar putea apela la un tertip, cuplând proiectul cu unul mai mare. De exemplu, dacă propunerea de aplicare a sancţiunilor ar fi conexată cu proiectul de lege privind bugetul militar al SUA, ea ar putea fi adoptată încă înainte de Crăciun.

Thomas J. Pyle, preşedintele "Institute for Energy Research", nu crede însă că sancţiunile vor fi decise încă în acest an. "În situaţia de politică internă actuală, democraţii din Camera Reprezentanţilor fiind ocupaţi până peste cap cu procedura de demitere a preşedintelui Trump, este greu de închipuit că proiectul de lege va fi adoptat curând", a declarat Pyle pentru DW. Dar asta nu înseamnă că Nord Stream 2 va putea fi dată în exploatare fără probleme. "Doar findcă Congresul nu va decide sancţiuni, aceasta nu înseamnă că gazoductul va fi finalizat. Nu sunt în posesia unui glob de cristal, dar acest proiect este extrem de controversat", a subliniat responsabilul.

Poziţia Moscovei

Kremlinul priveşte cu detaşare posibilele sancţiuni americane. "Acum, că aproape totul este deja finalizat la noua conductă, instituirea de sancţiuni ar fi pur şi simplu o prostie", a declarat Serghei Pikin, directorul Fondului de Dezvoltare Energetică. "Eu nu cred că sancţiunile ar mai putea avea acum vreun efect", a adăugat el. Conducta este finalizată deja în mare parte şi lucrările "au intrat în linie dreaptă", după cum a subliniat Pikin pentru DW.

Moscova nu se preocupă de evoluţiile de la Washington dar priveşte cu îngrijorare spre Bruxelles, fiindcă noua recomandare a Comisiei Europene privind gazele naturale ar putea afecta grav operatorii conductei Nord Stream 2. Reglementarea Comisiei prevede o aşa-numită "despletire", adică una şi aceeaşi întreprindere nu are voie să şi exploateze un gazoduct şi să producă gazul aferent. În plus, potrivit noii reglementări, Gazprom nu va avea voie, probabil, să folosească conducta decât la jumătate din capacitate, pentru a permite şi altor competitori accesul pe piaţă.

Cu câteva zile în urmă, pe 11 noiembrie, firma Nord Stream 2 AG a ripostat, depunând o plângere în justiţie împotriva Comisiei Europene. Firma apreciază că noua reglementare a Comisiei este discriminatorie. Potrivit lui Serghei Pikin, noua normă a UE este o ameninţare mult mai mare la adresa proiectului decât posibilele sancţiuni americane. "Aceasta ameninţă rentabilitatea proiectului. În faza de construcţie, costurile au fost comparate cu cifre care nu s-ar mai putea realiza. Dacă prin conductă nu va circula decât jumătate din cantitatea de gaz posibilă, atunci va dura dublu de mult până când investiţiile vor deveni rentabile", a explicat expertul.

Ucraina nu se va alege cu nimic?

Cu ajutorul Nord Stream 2 Rusia ocoleşte Ucraina. De la criza ucraineană şi anexarea Peninsulei Crimeea, cele două ţări sunt inamice. Cu ajutorul noii conducte Rusia economiseşte miliarde, fiindcă nu trebuie să plătească Ucrainei taxe de tranzit. De altfel, pe 31 decembrie expiră Acordul de tranzit încheiat între cele două ţări. Chiar dacă şefa executivului german, Angela Merkel, i-a cerut anul trecut preşedintelui rus, Vladimir Putin, cu ocazia unei întâlniri, ca Ucraina să joace în continuare un rol la tranzitul gazului rusesc către Europa, potrivit lui Pikin este "inevitabil" ca Gazprom să reducă tranzitul prin Ucraina de îndată ce noua conductă, prin Marea Baltică, va fi finalizată. "Nu există niciun dubiu în acest sens. Întrebarea este doar cât de rapid se va petrece aceasta", a asigurat expertul rus.

În prezent, din gazoductul cu o lungime totală de 1230 kilometri mai lipsesc 290 de kilometri. Lucrările avansează foarte rapid şi se aşteaptă ca livrările de gaz rusesc să înceapă curând şi prin cea de-a doua conductă din Marea Baltică, dacă nu apar noi impedimente de ordin politic. Orice ar fi, Nord Stream 2 rămâne în continuare un subiect palpitant.