Nori negri la orizont în Orientul Apropiat

Controversele s-au înteţit înaintea prezentării raportului Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică.

Documentul aşteptat cu înfrigurare ar urma să dovedească dezvoltarea de către Iran, în domeniul nuclear, a unor experienţe care nu se pot justifica decît în cadrul unui program militar. Informaţiile provenite din cercuri al diplomaţiei occidentale au înteţit neliniştea şi temerile generate de intenţiile belicoase ale Teheranului.

Iar recentele declaraţii ale preşedintelui Israelului, Shimon Peres, făcute în cadrul unui interviu televizat, nu prevestesc nici ele nimic bun. Dimpotrivă, doar şase luni i-ar mai lipsi Iranului pînă la atingerea ţelului său nedeclarat – acela de a se afla în posesia armei atomice, a precizat şeful statului evreu, amintind că omenirea are faţă de Israel datoria de a stopa ambiţiile nucleare militare ale Iranului.

Nu a fost exclusă nici ipoteza unui atac militar preventiv al Israelului. In contextul aceluiaşi interviu, Peres a atras atenţia că, în situaţii dificile, importantă este păstrarea calmului, evitarea unor reacţii isterice, evaluarea la rece a diverselor alternative, reflecţia lucidă şi acţiunile lipsite de nervozitate. Înarmarea nucleară a Iranului trebuie oprită pînă nu este prea tîrziu iar în intervalul rămas, restul statelor lumii trebuie determinate să acţioneze, să-şi îndeplinească promisiunile făcute Israelului şi datoria, fie prin sancţiuni severe, fie prin acţiuni militare. Cuvintele preşedintelui israelian, rostite pe un fundal muzical cu tonalităţi grave, au avut un puternic efect emoţional şi au stimulat diverse interpretări în mass media. Intr-un alt interviu, publicat în paginile cotidianului "Israel Hayom", Peres a afirmat că posibilitatea unui atac militar este mai plauzibilă decît opţiunea diplomatică.

Unii analişti au întrevăzut în declaraţiile făcute, un avertisment asupra riscurilor unei acţiuni singulare a Israelului. De altfel,de mai mulţi ani încoace, preşedintele ţării încearcă să mobilizeze opinia publică internaţională în favoarea unei acţiuni comune împotriva Iranului

In ediţia sa de duminică, ziarul israelian "Haaretz" menţiona, citînd responsabili americani, că în cursul ultimei sale vizite în Israel, pe 3 octombrie, Leon Panetta le-ar fi solicitat premierului Netanjahu şi ministrului apărării Barak să -şi coordoneze cu Washingtonul orice acţiune vizînd Iranul. Răspunsul dat de demnitarii israelieni oaspetelui american a fost formulat însă în "termeni vagi".

Săptămîna trecută, ministrul israelian al apărării, Ehud Barak, a făcut o pledoarie asemănătoare, deplasîndu-se la Londra spre a negocia cu guvernul britanic. Alături de premierul Netanjahu şi de ministrul de externe Liebermann, Barak trece drept unul din adepţii unei lovituri militare preventive împotriva regimului mullahilor de la Teheran şi ale ambiţiilor militare ale acestuia.

Din indiferent ce raţiuni s-au intensificat dezbaterile în jurul pericolului nuclear iranian, în calcul trebuie luate, în baza unui proaspăt sondaj demoscopic, şi părerile populaţiei israeliene. Opiniile dau expresie, aproape la paritate, groazei Israelului că ar putea deveni ţinta unui atac nuclear iranian dar şi anxietăţii pricinuite de eventualele consecinţe incontrolabile ale unui demers militar împotriva Teheranului, care ar putea incendia întreaga regiune.

Dacă raportul AIEA va da cîştig de cauză adepţilor atacului preventiv sau adversarilor acestuia, dacă zarurile au fost deja aruncate sau încă nu, dacă Iranul mai poate fi oprit prin sancţiuni,dacă unele ţări se vor alătura Israelului în operaţiunile sale militare preventive – sunt întrebări la care este puţin probabil ca răspunsul să fie unul tranşant.Oricum,suspansul continuă şi îngrijorările – sporesc.

Autor: Rodica Binder (afpf; dpa; reuters)
Redactor: Alina Kühnel