1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Noul coronavirus aduce înapoi granițele europene

Ivailo Dicev vd
20 aprilie 2020

În România, Bulgaria și alte țări din estul Europei, mulți oameni trăiesc un sentiment care le amintește de perioada comunistă, crede intelectualul bulgar Ivailo Dicev. 

https://p.dw.com/p/3bBKD
Soldați polonezi la frontiera cu Germania
Soldați polonezi la frontiera cu Germania Imagine: Imago Images/Future Image/M. Wehnert

Cel mai uimitor aspect al pandemiei de coronavirus este cât de ușor au putut fi închise granițele. Situația poate fi lesne descrisă cu ajutorul unei metafore ce își are originea în lumea computerelor: una după cealaltă, cu o simplă apăsare de buton, țările europene au instalat firewall-uri, ziduri de protecție în fața virusului. Turismul este mort, comerțul este la pământ, iar bursa pierde sume amețitoare. Globalizarea însăși este blocată.

Sute de mii de muncitori străini se întorc acasă în România, Bulgaria sau Serbia, unde sunt primiți cu sentimente amestecate. După decenii de lamentare pe tema "revenirii acasă a copiilor noștri", iată că aceștia s-au întors "la locul lor". Numai că celor reveniți nu li se pot oferi locuri de muncă, cu atât mai puțin în vremuri de criză. În plus, economiile naționale vor resimți dur lipsa banilor pe care diaspora îi trimitea acasă. 

Ceremonia de bun venit în patria mamă constă în plasarea într-o tristă carantină. Această regulă, aplicabilă oricărui străin, îți dă senzația că ești prins într-o capcană din care nu mai poți scăpa. Un sentiment de care își amintesc foarte bine oamenii care au trăit în comunism. 

Fenomenul brain-drain își continuă cursul

Între timp, personalul medical este exportat în Vest pentru a ajuta țări precum Austria și Regatul Unit. Unii consideră acest fapt scandalos, de vreme ce medicii sunt mai necesari acum în țările lor. Alții argumentează că Europa de Est este mai puțin afectată de pandemie și că acesta este momentul pentru a-și exprima solidaritatea. Și, eventual, oportunitatea ca acești specialiști să trimită bani acasă.

Noua frontieră dintre Est și Vest a dobândit chiar o dimensiune medicală. Potrivit unei teorii, un vaccin utilizat împotriva tuberculozei și care era obligatoriu în statul socialist, ar putea avea efect de protecție și împotriva coronavirusului. Comparațiile între fosta Germanie de Est și Germania de Vest nu se vor lăsa așteptate. 

Dintr-un alt punct de vedere mai cinic, noua boală ar putea fi prețul de plătit pentru sistemele de sănătate mai bune din Occident, care mențin oamenii în viață mai mult timp. Atât Italia, cât și Spania au astăzi cea mai ridicată speranță de viață - 83 de ani - precum și cea mai mare rată de mortalitate din Europa. 

Creșterea paradoxală a sprijinului

Profesorul universitar Ivailo Dicev
Profesorul universitar Ivailo DicevImagine: BGNES

Populiști precum Donald Trump, care își bazează politica pe o ideologie anti-globalistă de frontieră, își freacă mâinile a satisfacție. Alții, precum premierul maghiar Viktor Orban profită de criză pentru a-și consolida aparatul autoritar. 

Ciudat, toți politicienii par să urce în sondaje, indiferent dacă gestionează bine sau nu pandemia: cancelara germană Angela Merkel, liderul american Donald Trump, premierul italian Giuseppe Conte, precum și președintele sud-coreean Moon Jae-in. Știm că în perioadele de criză cetățenii se adună în jurul liderilor lor. Sprijinul lor va scădea când va trece criza, nu în timpul acesteia.

Însă granițele par să separe țesutul național în sine. Episoadele rasiste din Vest, cu atacuri asupra cetățenilor cu aspect asiatic, ar putea fi doar un mic preludiu la ceea ce ar putea urma. 

În Bulgaria, unii cer baricadarea ghetourilor de romi, unde se consideră - în mod greșit - că ar crește numărul contagiunilor. Ca de obicei, rasismul dezgustător este combinat cu argumentări pseudo-științifice. Dacă aceste ghetouri vor fi într-adevăr baricadate, alte țări balcanice vor fi fericite să urmeze exemplul.

Căutarea țapilor ispășitori

În ceea ce-l privește pe fostul ministru de Interne din Italia, Matteo Salvini, el a pus virusul pe seama migranților africani, deși este evident că turiștii și elitele globale au avut o influență mai mare în răspândirea molimii decât populațiile sărace blocate în satele lor de origine. 

Însuși numele bolii, folosit cu încăpățânare atât de omul obișnuit de pe stradă, cât și de președintele american, implică etnicizarea virusului. "Virusul chinez" este vina inamicilor noștri, a mâncătorilor de lilieci, și nu are nimic de-a face cu noi înșine.

Cea mai îngrijorătoare graniță, chiar dacă invizibilă, a fost trasată între generații. În chip dureros, boala îi pune în antiteză pe tineri și pe vârstnici, cei din urmă părând a fi singurii amenințați serios de aceasta. 

În context ia amploare sentimentul că economia mondială este sacrificată pentru a salva viețile unor oameni care oricum sunt sortiți să moară în scurtă vreme. Nu ar fi mai bine să îi închideți undeva și să-i lăsați pe ceilalți să dobândească "imunitate de turmă?"

Regândirea pactului între generații

Deocamdată, o astfel de decizie pare moral imposibilă. Cu toate acestea, criza solicită regândirea pactului între generații: considerente etice sunt contestate de date cantitative brutale. În Uniunea Europeană, cheltuielile de sănătate pentru persoanele de peste 65 de ani sunt de aproximativ trei ori mai mari decât pentru toate grupele de vârstă mai tinere. 

În plus, persoanele în vârstă reprezintă o amenințare din ce în ce mai mare pentru sistemul de pensii, întrucât numărul lucrătorilor tineri este mai mic decât acela al pensionarilor pe care îi înlocuiesc. Natalitatea scăzută - ajunsă la un nivel catastrofal în Europa de Est - este și vina generației baby-boomer.

Unii vorbesc despre "bomba cu ceas" a celor aproximativ 400 de bilioane de dolari de care vor duce lipsă sistemele de pensii în 2050, ceea ce ar putea distruge economia așa cum o știm. Însă aspectul cel mai dramatic al ciocnirii generațiilor rămâne degradarea naturii, cauzată de cei care beneficiază liniștiți de pensiile lor astăzi.

Un conflict de clasă la orizont?

Și s-ar putea ca asta să nu fie tot. Am putea asista la un conflict de clasă între bogați și săraci. Tensiuni între lumea industrializată și cea în curs de dezvoltare. Între state democratice și state autoritare. Granițele au revenit subit în Europa. Putem spera că vor și dispărea peste noapte?

Ivailo Dicev este profesor de antropologie culturală la Universitatea din Sofia din Bulgaria. A fost, de asemenea, lector invitat în universități din țări precum Germania, Franța și Statele Unite.