Stoltenberg: "Nu ne vom lăsa șantajați de Rusia"

Jens Stoltenberg a participat la Forumul de Politică Externă al Fundației Körber din Berlin. Evenimentul are loc în vremuri dramaticepentru Europa, pentru NATO și pentru Germania. Războiul din Ucraina se intensifică, cu atacuri aeriene rusești asupra orașelor ucrainene șinoi amenințări nucleare din partea Moscovei.

Jens Stoltenberg este încredințat că "Putin nu va reuși" să înfrângă voința de luptă a poporului ucrainean. Cu ajutorul sprijinului militar occidental, multe rachete și drone rusești au putut fi interceptate, a spus oficialul NATO, care a lăudat în special sistemele de apărare aeriană furnizate de Germania.

Pagubele provocate de atacurile dronelor rusești pot fi reduse cu ajutorul apărării aeriene.

Sprijinul străin, a spus el, a făcut posibilă oprirea avansului rusesc asupra Kievului, nu a oferit niciodată Rusiei superioritatea aeriană asupra Ucrainei la care se aștepta și a făcut posibile recâștigările de teren ale armatei ucrainene în est și sud. 

În context, șeful Alianței Nord-Atlantice îi îndeamnă pe aliați să nu slăbească sprijinul pentru Ucraina. Statele membre, a arătat Stoltenberg, ar trebui să ofere "atât de mult sprijin cât este necesar și atât timp cât este necesar". Afirmația a amintit de cuvintele fostului președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care promite să susțină euro cu "orice este nevoie" (”whatever it takes”) în timpul crizei datoriilor suverane din 2012.

Nu o dată, contribuția militară germană a fost criticată ca fiind insuficientă. Guvernul ucrainean solicită în special principalele tancuri de luptă germane Leopard 2, pe care guvernul de la Berlin le-a refuzat până acum. Stoltenberg a evitat întrebarea dacă Germania ar trebui să furnizeze Leopard 2. Totuși, adresându-se NATO în ansamblu, oficialul a subliniat: "Cu toții trebuie să facem mai mult". Nu este vorba numai despre sporirea livrărilor, ci și despre "stimularea producției în scopul refacerii stocurilor". Nu trebuie neglijată propria capacitate de apărare, a avertizat Stoltenberg. 

"Un război nuclear nu poate fi câștigat"

Președintele rus Vladimir Putin a amenințat în repetate rânduri că va folosi arme nucleare. Mai mult, chiar și teritoriile ucrainene recent anexate în urma unor așa-zise referendumuri s-ar afla acum sub protecția nucleară rusă. Deși unii observatori afirmă că un Putin încolțit din punct de vedere militar ar putea folosi arme nucleare tactice în Ucraina, secretarul general al NATO reiterează că Alianța urmărește cu atenție mișcările militare și posibilele pregătiri rusești. "Riscul ca armele nucleare să fie folosite împotriva Ucrainei este scăzut". Însă NATO este "pregătită pentru orice eventualitate", a spus șeful Alianței Nord-Atlantice. 

Totuși, ca măsură de precauție, Stoltenberg îi avertizează pe ruși de "consecințe grave", nespecificate, dacă vor folosi arme nucleare. "Un război nuclear nu poate fi câștigat", a amintit oficialul.

De o importanță deosebită pentru Stoltenberg a fost mesajul adresat lui Putin, dar și Ucrainei și aliaților din NATO, cum că Alianța nu se va lăsa intimidată sau șantajată de Rusia. Prin amenințări, spune Stoltenberg, Moscova urmărește pulverizarea susținerii față de Ucraina. "Dacă vom face asta, președintele Putin va câștiga în Ucraina. Iar dacă va câștiga, va trimite un mesaj periculos tuturor liderilor autoritari: că, dacă folosesc puterea militară brutală și încalcă dreptul internațional, își vor atinge obiectivele”. 

Stoltenberg face o distincție clară între o eventuală utilizare de către Rusia a armelor nucleare în Ucraina și un atac - nuclear sau convențional - asupra unui membru NATO. Dacă o țară NATO este atacată, Moscova poate fi sigură că gestul "ar pune în mișcare articolul 5, clauza de apărare colectivă". Din acest motiv, a spus el, prezența trupelor în estul NATO a fost întărită și pusă în alertă sporită. "Nu facem acest lucru pentru a provoca un conflict, ci pentru a-l preveni".

Lecții pentru relațiile cu China

Dacă Ucraina ar face parte în clipa de față din NATO, obligația aceasta ar fi deja în vigoare, amintesc unii observatori, convinși că, într-o atare situație, ar fi putut fi împiedicat un atac rusesc. Alții, în special în Europa de Vest, sunt bucuroși că NATO nu este atras automat în conflict în acest mod. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski solicită acum o procedură de admitere accelerată.

De altfel, însuși secretarul-general al NATO Jens Stoltenberg rămâne vag în această privință: "Ușa NATO rămâne deschisă și într-o zi Ucraina va fi membră”. Rusia, potrivit NATO, nu are niciun cuvânt de spus în această chestiune, fiind vorba despre o decizie a țărilor NATO și a Ucrainei însăși. În prezent însă, nu aceasta este problema, ci concentrarea asupra "câștigării războiului de către Ucraina".

Stoltenberg afirmă că se pot trage învățăminte din războiul din Ucraina și în perspectiva abordării unei Chine tot mai agresive. În ceea ce privește o eventuală invazie chineză în Taiwan, secretarul general al NATO a declarat: "Nu este niciodată acceptabil ca o țară să încerce să ia teritoriul altei țări". El a spus că China ar trebui "cel puțin să condamne" războiul împotriva Ucrainei.

Întrebat dacă trebuie să dispară Putin pentru a apărea o soluție la războiul din Ucraina, Stoltenberg s-a eschivat. NATO va răspunde la acțiunile Rusiei, spune el, indiferent cine se află la butoane la Moscova. Oficialul oferă însă un răspuns indirect, probabil adresat în principal celor care cred că Ucraina ar trebui să accepte compromisuri pentru a avea pace: "Putin a început războiul și nu trebuie să uităm că, dacă Rusia președintelui Putin încetează să mai lupte, va fi pace. Dacă Ucraina încetează să lupte, va înceta să mai existe ca stat independent”.