O criză fără leac?

Despre nervozitatea ce domneşte la Bucureşti, unde în pofida vitregiilor iernii demonstraţiile împotriva etablishment-ului politic au continuat, soldîndu-se cu o primă victimă – demiterea ministrului român de externe Theodor Baconschi - scrie azi NEUE ZÜRCHER ZEITUNG. Cotidianul atrage însă atenţia că zarva protestelor a ocultat faptul că reformele structurale ale ultimilor doi ani, au şi părţile lor bune: analiştii scontează o creştere economică a României în anul care a trecut, superioară mediei din Uniunea Europeană. Opoziţia politică nu dispune de reţete mai bune notează acelaşi ziar, amintind că premierul Emil Boc, confruntat cu ameninţările social-democraţilor de a boicota parlamentul în cazul în care nu vor avea loc alegeri anticipate, a invocat necesitatea unei comprehensiuni mutuale în vremuri de criză.

Că în discursul său despre starea naţiunii, rostit în faţa Congresului, preşedintele Obama a mizat pe principiul dreptăţii sociale, făcînd din acesta şi tema campaniei sale electorale, stîrneşte reacţii controverse în paginile presei de azi.

Din măreţele promisiuni făcute înaintea intrării sale la Casa Albă, mare lucru nu s-a prea ales iar alocuţiunea rostită ieri, cantonată în sfera socotelilor mărunte, nu va intra în istorie opinează cu dezamăgire RHEIN ZEITUNG.

A fost un discurs măreţ, în care Obama a redescoperit tema dreptăţii sociale, exclamă SÜDDEUTSCHE ZEITUNG amintind că 400 de magnaţi americani deţin o avuţie mai mare decît 150 de milioane de concetăţeni, la celălalt capăt al scării sociale. Dacă în urmă cu 30 de ani un manager, şef al unei firme cîştiga de 42 de ori mai mult decît un muncitor la bandă rulantă, astăzi salariul celui dintîi este de 300 de ori mai mare decît al celui de-al doilea, scrie OSTSEE ZEITUNG, cu intenţia vădită de a concretiza contrastul care-l legitimează pe Obama să atace frontal această problemă.

Numai că, procedînd astfel, el riscă mult. Fiindcă, proverbiala şi simpatica încredere a americanilor într-un viitor trandafiriu, care i-ar sta deschis fiecăruia, indiferent din ce strat al societăţii ar proveni, nu îi face nici pe cei săraci să îmbrăţişeze ideea unor dări sporite la care să fie supuşi bogaţii, din simplul motiv al speranţei că într-o bună zi, s-ar putea, dacă norocul le surîde, ca ei înşişi să fie obligaţi să-şi împartă cu statul avuţia, explică DIE PRESSE.

Mesajul lui Obama, vădit anti-republican, este în ultimă instanţă unul populist consideră NEUE ZÜRCHER ZEITUNG. Iar ideea de a-i impozita pe milionarii americani cu pînă la 30% nu-i aparţine lui Obama ci miliardarului Warren Buffet, precizează săptămînalul economic rus RBK DAILY.

Discursul lui Obama ca şi summitul economic de la Davos au adus în discuţie însă o problemă aparent marginală, în raport cu actualele griji ale lumii, dar în esenţă fundamentală pentru viitorul omenirii – şi anume reformarea capitalismului care are nevoie şi de o forţă conducătoare – sugerează JYLLANDS POSTEN şi scrie, referindu-se la tradiţionala reuniune din montana şi mondena staţiune helvetă: Ca urmare a crizei financiare era inevitabilă luarea în dezbatere a viitorului capitalismului de către cei care au un cuvînt greu de spus, şi uneori chiar ultimul, în politică şi economie.(…) Marea confruntare este cea dintre economia globală şi politica naţională, fiindcă mulţi lideri politici în sfîntul nume al globalizării au cedat prea multă putere capitalului. Nu-i de mirare că acum, modelul capitalist american şi cel european stau sub presiune. Idealul capitalist nu este însă mort. Şi Asia are nevoie de el. Dar pentru a supravieţui, capitalismul trebuie regîndit şi are nevoie în primul rînd de o forţă conducătoare.

Invocarea universală a unei politici de austeritate este tot mai controversată, chiar FMI le-a cerut europenilor să nu aplice simultan programele anti-criză bazate pe curbe tot mai mai de sacrificiu – observă PARIS-NORMANDIE şi continuă: Fondul de salvare al UE ar trebui sporit spre a înviora economia se face auzit din toate părţile. La îndoială este pusă mai nou şi eficienţa măsurilor adoptate de Germania în urmă cu cîţiva ani, spre a-şi face mai competitivă industria - măsuri care ar fi agravat criza.

Deşi Merkel acţionează inteligent, dovadă că Germania este o insulă a stabilităţii în oceanul turbulent crizei, ea nu ar face bine să recomande restului lumii, reţeta germană crede WESTFÄLISCHE RUNDSCHAU, referindu-se şi la efectele secundare, nedorite ale acesteia, între care măsurile anti-sociale. Aşa încît nu-i de mirare că europenii sunt iritaţi şi se simt tutelaţi de Angela Merkel, că devin tot mai frustraţi şi recalcitranţi.Ceea ce o obligă pe cancelara germană să renunţe în cele din urmă rînd pe rînd la poziţiile adoptate, rezultatul final fiind o nouă agravare a crizei.

Realitatea est însă alta obiectează NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG: şi la Davos unde stau mai marii lumii în materie de economie, nimeni nu ştie cum poate fi curmată criza monedei euro, fiindcă ea este pur şi simplu lipsită de precedent. Merkel acţionează cu prudenţă, pas cu pas, strategia ei fiind justă tocmai fiindcă evită marele crash.

Stringenţele crizei nu i-au oprit pe editorialişti să deplîngă moartea regizorului grec Theo Angelopoulos,un maestru al distanţei, scrie NEUE ZÜRCHER ZEITUNG. Ultimul act al unei tragedii greceşti - este considerat de către ziarul DIE WELT, stupidul accident care a pricinuit decesul genialului cineast, un luptător al liniştii , pentru SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, creatorul unei opere elene de artă totală, cum crede FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Medana Weident