O legendă îşi ia rămas bun
31 ianuarie 2006Probabil că unul din meritele fostului şef al Băncii Centrale Americane, Alan Greenspan, este acela de a fi oferit americanilor o colecţie întreagă de anecdote legate de felul său excentric de exprimare. Una dintre cele mai nostime anecdote provine de la propria sa soţie care, aparent, nu a înţeles cererea în căsătorie a soţului ei decât la a treia tentativă, atât de alambicat fusese formulată. Chiar şi o emisiune-concurs a putut fi lansată la un post de radio american cu titlul: „Ce-o fi vrut să spună Greenspan oare de data asta?”.
Pe cât de întortocheat a fost mereu stilul de exprimare al lui Alan Greenspan, în vârstă azi de 79 de ani, pe atât de limpede, de rectilinie şi de concisă a fost politica sa monetară timp de aproape două decenii, perioadă în care a reuşit, printre altele, să scoată cu succes economia americană din colapsul Bursei din 1987, precum şi din alte două recesiuni şi criza provocată de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001.
Republican convins, Alan Greenspan şi-a exercitat totuşi atribuţiile independent din punct de vedere politic. Astfel, el a câştigat încrederea democratului Clinton, atrăgându-şi aversiunea republicanului George W.Bush tatăl, care l-a acuzat de a-i fi subminat succesul la alegerile prezidenţiale din 1992. Fără ranchiună faţă de refuzul lui Greenspan de atunci de a reduce dobânzile în favoarea politicii sale, George W.Bush Bush Senior l-a elogiat cu ocazia încheierii activităţii sale cu următoarele cuvinte:
„Alan Greenspan a dominat epoca în care a prezidat Banca Centrală Americană ca nimeni altul înaintea lui. El a contribuit la sporirea bunăstării tuturor americanilor şi pentru aceste servicii doresc să-i mulţumesc.”
Chiar şi în calitate de idol al capitalismului american, militantul convins al liberalismului economic şi-a avertizat neostenit compatrioţii împotriva tendinţelor negative în cadrul societăţii, subliniind că discrepanţa crescândă dintre bogaţi şi săraci subminează viitorul capitalismului democratic. De asemenea, el a militat fără încetare în favoarea reducerii deficitului bugetar:
„Să nu uităm că ne-am propus să reducem deficitul bugetar urgent. Înainte să trebuiască să ne confruntăm în 2012 sau 2014 cu probleme grave derivate de aici”, a declarat Greenspan.
Succesorul său, Bernard Bernanke este cunoscut în cercurile financiare drept un analist strălucit, iar tratatele sale de teorie a economiei fac parte în SUA din bibliografia obligatorie a studenţilor la economie şi finanţe. Stilul său de lucru este, spre deosebire de cel al lui Greenspan, care se baza mereu pe instinctul său infailibil, mai degrabă raţional, sprijinindu-şi deciziile pe date concrete şi statistici. Unul dintre ţelurile sale declarate este acela de a limita, asemenea Băncii Centrale Europene, cota de inflaţie. Bernanke a declarat cu ocazia nominalizării sale în fruntea Băncii Centrale Americane, că se va strădui să se menţină pe linia predecesorului său:
„Dacă voi fi aprobat pentru acest post, ţelul meu suprem va fi de a asigura continuitatea politicii şi a ţelurilor politice strategice ale lui Alan Greenspan”.
În ciuda acestei continuităţi, un lucru se va schimba însă cu siguranţă: anecdotele de la radio pe seama şefului Băncii Centrale Americane vor dispărea...