Hitler ca avertisment actual

Populiştii de dreapta atacă în prezent cultura memoriei germane. Ei doresc să pună capăt abordării autocritice a erei naziste, declarând-o un simplu interludiu al istoriei germane, altfel glorioasă.

Un exemplu în acest sens este declarația unui dintre președinţii Alternativei pentru Germania, Alexander Gauland, care a bagatelizat regimul nazist, catalogându-l "un găinaţ în istoria noastră milenară".

Din perspectivă istorică şi politică, astfel de afirmații sunt periculoase.

"Cine falsifică istoria apelând la astfel de romanţări, trebuie să știe că lezează fundamentele republicii", declară istoricul și jurnalistul din Hamburg, Volker Ullrich, care tocmai a completat biografia lui Hitler cu un al doilea volum.

"Cazul Hitler", aminteşte el în lucrarea sa, este un avertisment privind fragilitatea democraţiei şi a liniei foarte fine de demarcaţie între civilizaţie şi barbarie.

Personalitatea "Führer"-ului

Cu ocazia primului său volum, prezentat acum cinci ani, care descrie anii dinaintea izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, Ullrich a adus persoana dictatorului în centrul analizei, împotriva unei tendințe de lungă durată a cercetării perioade naziste - care a examinat insistent condițiile structurale care au stat la baza apariţiei național-socialismului şi a preluării conducerii de către nazişti.

Ullrich nu ignoră aceste întrebări, dar în același timp accentuează calitățile personale ale lui Hitler, care l-au făcut pe "Führer" atrăgător pentru mulți germani: capacitatea sa de a fi persuasiv, talentul oratoric și organizatoric, viclenia instinctivă, precum şi puterea de a se adapta rapid la situații politice aflate în permanentă schimbare.

Forţa motrice a Holocaustului

În cel de-al doilea volum, Ullrich continuă evaluarea rolului lui Hitler ca lider suprem, precum și a Holocaustului. El arată că uciderea evreilor europeni nu ar fi fost posibilă fără mii de complici şi cu siguranță nu fără persoana lui Hitler.

Încă din timpul radicalizării politicii evreiești până în 1939, dictatorul a ţinut - ca instanţă supremă - frâiele acţiunii în mână, afirmă Ullrich, subliniind că acest model a fost repetat în timpul războiului.

Biograful arată că genocidul nu a fost precedat doar de declarațiile generale de intenție ale lui Hitler privind anihilarea sistematică a evreilor europeni. În diferite cazuri a fost necesar consimțământul său personal, de pildă pentru a forța evreii să poarte o insignă sau pentru a-i deporta de pe teritoriul Reichului.

Generalul de "geniu"

În rolul său de războinic suprem au ieşit la iveală carenţele personale ale lui Hitler, mai spune Ullrich. Acestea nu includ doar tendinţa sa de a-și supraestima propriile forțe militare și de a le subestima pe ale adversarilor. Mult mai grav, conform lui Ullrich, a cântărit tendința lui Hitler de a juca totul pe o singură carte.

El a răspuns la eșecurile suferite pe frontul de răsărit cu furie și ură, crezând că ştie mai bine decât oricine altcineva ce este de făcut. Nu a pregetat, deci, să pedepsească personal reprezentanţii înaltului comandament al forțelor armate.

Contrar obiceiului, la întâlnirile dedicate situaţiei de pe front, nu a mai dat mâna cu niciuna dintre persoanele prezente, iar pentru o vreme nu a participat la mesele comune.

Autoproclamatul "Feldherr" s-a simţit jenat în fața profesioniștilor: „Faptul că el a stat departe de ofițeri“, spune biograful, „nu a avut de-a face doar cu ranchiuna împotriva armatei, ci şi cu faptul că nu se mai putea prezenta în lumina unui strateg de geniu".

Hitler nu poate fi o scuză

Volker Ullrich, ale cărui prezentări exhaustive şi uşor de citit despre Hitler se bazează pe numeroase descoperiri de arhivă, nu intenţionează să scuze pe nimeni.

Nici pe generalii care, după 1945, invocându-l pe Hitler, au încercat să diminueze contribuţia morală și militară pe care au avut-o în catastrofă, nici pe germanii care, după Holocaust, nu ar fi dorit să știe nimic: "Prin urmare este adevărat că doar câțiva germani știau totul despre soluția finală, însă numai foarte puțini nu știau nimic".

Istoricul și jurnalistul Volker Ullrich, născut în 1943, a condus din 1990 până în 2009 departamentul "Cartea politică" la săptămânalul "Die Zeit" din Hamburg. Pentru munca sa jurnalistică el a obţinut mai multe distincţii, între care premiul Alfred Kerr.

Volker Ullrich: Adolf Hitler. Anii declinului, 1939-1945. Biografie. 894 de pagini. Editura Fischer.