O nouă Comisie cu o ierarhie discretă

Numirea Corinei Creţu a fost confirmată cu mai multe zile în urmă, adevărata surpriză fiind faptul că a fost desemnată, totuşi, să conducă politica regională. Zvonuri anterioare sugerau că România, care are cele mai grave probleme privind absorbţia fondurilor comunitare, ar putea primi un alt portofoliu (ajutor umanitar) mai puţin complicat. În fine, în ciuda altui zvon care părea şi mai bine întemeiat, francezul Pierre Moscovici a primit portofoliul afacerilor economice şi monetare. Faptul că supravegherea bugetelor naţionale a rămas în subordinea reprezentantului Franţei, (ţară care a eşuat în tentativa de a controla deficitele), pare iarăşi o concesie cu tâlc: exact aceia care au mai multe probleme au fost desemnaţi să se ocupe de ele. Se pare că la fel stau lucrurile cu portofoliul serviciilor financiare atribuite britanicului Jonathan Hill sau al migraţiei care va sta în sarcina grecului Dimitris Avramopulos. Poate că zvonurile anterioare nu au fost o farsă de presă, cum susţine preşedintele Traian Băsescu, ci un mod mai subtil de a pune în evidenţă această realitate mai complicată şi aceste opţiuni suprapuse.

De altfel, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a explicat că va institui o nouă structură, investind mai mulţi vicepreşedinţi de proiect cu sarcina de a coordona activitatea mai multor comisari cu domenii înrudite. Este vorba de foşti miniştri cu vederi strict conservatoare în materie bugetară. Preşedintele Comisiei a oferit, nu întâmplător, chiar acest exemplu: letonul Valdis Dombrovskis, prim-ministrul Letoniei din 2009, însărcinat cu dosarul afacerilor sociale şi al euro, va coordona, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei, activitatea afacerilor economice de care se va ocupa direct Pierre Moscovici. Tot în sfera de autoritate a lui Valdis Dombrovskis se va găsi şi domeniul politici regionale, atribuit româncei Corina Creţu. Desigur, preşedintele Comisiei a avut grijă să spună că nu e vorba de o ierarhie propriu-zisă cu ”supercomisari şi comisari de rangul al doilea”, dar tot el a precizat că vicepreşedinţii de proiect au puterea de a controla orice iniţiativă a comisarului cu care lucrează. Vicepreşedintele avizează toate proiectele înainte de a ajunge pe ordinea de zi a Comisiei.

În sfârşit, Jean-Claude Juncker, pus în faţa atâtor obiecţii şi întrebări, a mai dat de înţeles că niciun comisar nu va acţiona în numele ţării sale, ci exclusiv în calitatea de comisar european. Această decuplare a fost pusă în evidenţă şi prin numiri cu valoare simbolică. Cristina Gheorghieva, de pildă, care provine dintr-o ţară lipsită de performanţe ca Bulgaria, a primit elogii fără precedent pentru activitatea ei din Comisia anterioară şi a fost numită vicepreşedinte al Comisiei alături de echipa restrânsă de maximă încredere (Frans Timmermans, Valdis Dombrovskis, Jyrki Katainen, Andrus Ansip şi Alenka Bratusek).

Sunt multe de discutat în legătura cu structura şi componenţa noii Comisii, să remarcăm însă pe moment doar faptul că zvonurile care au creat tulburare la Bucureşti au fost infirmate. Corina Creţu a fost numită comisar european în ciuda opoziţiei preşedintelui Băsescu şi a partizanilor săi ireductibili. De asemenea, ea fost numită în pofida faptului că fostul general de Securitate, Mihai Pacepa, a scris din SUA că ar fi posibil ca fosta consilieră a preşedintelui Ion Iliescu să fi fost recrutată de KGB cu scopul de a-l compromite pe generalul american Colin Powell, secretar de stat între 2001 şi 2004. Cu ani în urmă, preşedintele Traian Băsescu profitase de aşa-numitele dezvăluri ale altui agent al Securităţii care fugise la americani, Liviu Turcu, în eforturile sale de a pune capăt carierei europene a lui Varujan Vosganian. Se pare că noul preşedinte al Comisiei Europene, luxemburghezul, Jean-Claude Juncker nu s-a speriat la fel de uşor ca predecesorul său de intrigile neguroase şi imposibil de descâlcit ale fostelor reţele din timpul Războiului Rece.

În rest, toate celelalte obiecţii împotriva Corinei Creţu pot fi discutate, aşa cum e nevoie să se discute de fiecare dată cu luciditate critică, dar este bine că, în faţa suspiciunilor tulburi, au prevalat lucrurile vizibile şi verificabile. Politica trebuie să se facă la lumina zilei.