O poveste a Berlinului

Un program complex de aniversare, cărţi, filme şi emisiuni TV: totul aminteşte în aceste zile în capitala Germaniei de toamna istorică de acum 25 de ani. La 9 noiembrie 1989 a căzut Zidul Berlinului.

Atunci s-au deschis, după o revoluţie paşnică, primele puncte de trecere a frontierei, pe graniţa care a divizat oraşul timp de 28 de ani. În numai 45 de minute după celebrul anunţ al lui Günter Schabowski, fost membru al biroului politic în Berlinul de Est, potrivit căruia cetăţenilor din RDG le era permis să călătorească liber în străinătate, 20.000 de oameni au trecut în Berlinul de Vest, la punctul de frontieră Bornholmer Straße. Iar la scurt timp după aceea, sute de mii de oameni din ambele părţi ale oraşului au făcut noapte albă, luând cu asalt Poarta Brandenburg şi alte puncte de frontieră.

Prea multă istorie?

Berlinezii îşi amintesc an de an de toate aceste momente emoţionante, aniversează evenimentul şi învaţă de fiecare dată câte ceva nou despre divizarea ţării şi dictatura RDG. Pentru mulţi germani însă, abordarea repetată a subiectului fostului regim est-german a devenit plictisitoare. Jumătate dintre cetăţenii Republicii Federale refuză să mai audă noi poveşti legate de trecutul RDG, conform ultimului sondaj realizat de Infratest dimap, la cererea Fundaţiei Federale pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste.

Iar mai mult de jumătate dintre cei intervievaţi, aproximativ 60%, sunt de părere că Germania trebuie să privească înainte, RDG făcând parte, în opinia acestora, dintr-o istorie destul de îndepărată. Poate deja prea îndepărată pentru unii, în condiţiile în care numai 69% dintre participanţii la studiu ştiau că revoluţia paşnică a avut loc la Berlin în noaptea dintre 9 şi 10 noiembrie 1989.

Subiectul RDG se pare că interesează din ce în ce mai puţini germani. Numai 38% dintre ei vor să afle mai multe despre regimul totalitar din fosta Germanie de Est. Cu toate acestea, 81% sunt de acord că subiectul trebuie abordat intens în şcoli.

Zid din lumină

Dar oricât s-ar fi săturat germanii să audă de RDG, simbolurile dictaturii rămân deosebit de interesante pentru străini. Istoria Berlinului, inclusiv perioada comunistă, atrage în continuare milioane de turişti în fiecare an. Trecutul se vinde la propriu la Berlin sub diferite forme: hoteluri, baruri şi restaurante construite în flair-ul RDG, uniforme şi medalii sovietice la marginea străzii, muzee şi expoziţii dedicate aceleiaşi perioade, sau tururi organizate de-a lungul fostului zid. Nu este deloc exagerată afirmaţia că la Berlin, RDG-ul a devenit, printre altele, un brand turistic.

Dar nu numai atât. Pentru locuitorii capitalei, spre deosebire de ceilalţi germani, povestea RDG rămâne una dintre cele mai marcante. Iar ziua de 9 noiembrie, momentul cel mai emoţionant din istoria oraşului.

La 25 de ani de la căderea Zidului, Berlinul are de gând să redevină la fel de vizibil în străinătate, ca în 1989; de data aceasta, printr-o acţiune aniversară cu o putere vizuală ieşită din comun. De-a lungul oraşului va fi reconstruit un zid imaginar lung de 15 km, format din 8.000 de baloane de lumină. În seara de 9 noiembrie, baloanele vor fi eliberate, astfel încât deasupra oraşului se va forma o linie albă de lumină, pe fostul traseu al Zidului Berlinului.