O zi istorică pentru Germania

Cu privire la acest subiect, Berliner Zeitung remarcă faptul că "Germania, care a 'aderat' la energia atomică în 1957, a marcat, joi, o zi istorică. Altfel decât în 2001, (când s-a decis scoaterea din priză a centralelor nucleare (n.r) ), actuala decizie a Parlamentului nu mai poate fi revizuită". O reîntoarcere la energia atomică, scrie Berliner Zeitung, ar echivala cu "un act de sinucidere politică".

În aceaşi cheie comentează decizia Bundestag-ului şi cotidianul Leipziger Volkszeitung, care nu vede însă cu ochi buni nici absenteismul de joi al parlamentarilor germani, nici şansa ratată de guvernanţi de a-şi dovedi verticalitatea. "După decenii de proteste şi promisiuni electorale, Germania reunţă la energia nucleară şi nimănui nu-i pasă, de vreme ce băncile Parlamentului erau goale. Guvernul a ratat ultima şansă de a admite că a greşit, că temelia renunţării la energia nucleară a fost pusă acum zece ani de guvernul format din social-democraţi şi ecologişti. Nimeni din Guvern nu a demonstrat, ieri, curaj şi onoare", regretă Leipziger Volkszeitung.

Zgârcenie comunitară

Situaţia actuală din Grecia şi perspectiva însănătoşirii economice a ţării continuă să rămână un subiect intens comentat şi analizat în presa germană. Tageszeitung de la Berlin, critică largheţea cu care unele state europene, printre care şi Germania, pun pe masă miliarde de euro pentru Atena. "Aceleaşi ţări sunt însă extrem de zgârcite când vine vorba de cheltuieli în interesul întregii comunităţi europene în următorii ani. Bruxelles-ul ar trebui să se obişnuiască cu o mai strictă politică de cheltuieli, spune ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, în reacţie la proiectul de buget al UE pe perioada 2014-2020. Ei bine, ministrul greşeşte, căci proiectul de buget este deja pecetluit. Cei trei 'granzi' ai Europei - Germania, Franţa şi Marea Britanie nu vor nici ca UE să aloce mai mulţi bani în domeniul energetic sau pentru politica externă, nici nu doresc o eventuală emancipare financiară a Bruxelles-ului", mai scrie Tageszeitung din Berlin. Acelaşi ziar pune punctul pe "i", comentând că "ajutorul în valoare de miliarde oferit Greciei nu are nimic de-a face cu bugetul comunitar, el fiind finanţat din fonduri special create în acest sens".

O altă temă comentată astăzi în presa internaţională este cea privind erodarea acuzaţiilor în cazul Dominique Strauss-Kahn. Dincolo de Ocean, New York Times scrie: "Cazul de agresiune sexuală împotriva lui Strauss-Kahn se află pe punctul de a se prăbuşi. Anchetatorii au descoperit nereguli majore în declaraţiile cameristei care îl acuză pe fostul şef al FMI că ar fi atacat-o în hotelul din Manhattan unde acesta era cazat. Chiar dacă investigaţiile iniţiale au indicat existenţa unui contact sexual între domnul Strauss-Kahn şi femeie, procurorii americani nu prea mai cred multe din declaraţiile cameristei privitoare la circumstanţele în care s-a petrecut incidentul sau în cele despre ea însăşi". Mai mult, jurnaliştii americani de la NYT citează surse judiciare care spun că "de la începutul anchetei, pe 14 mai, camerista a minţit în repetate rânduri".

Autor: Vlad Drăghicescu

Redactor: Robert Schwartz