Imigranţii nu au viaţă uşoară în Germania

Nu ştia limba germană, nu învăţase nicio meserie. În această situaţie s-a aflat, ca mulţi alţii, sirianul Beniyan Bachar cănd a sosit în Germania, ca tânăr imigrant. Astăzi etnicul kurd a împlinit 23 de ani şi în 2019 a absolvit la Osnabrück şcoala de frizeri. Ca şef de promoţie. "Sunt pur şi simplu fericit", a declarat el când a primit diploma eliberată de Camera locală de Meserii.

Este o poveste de succes care atestă cum pot evolua lucrurile în cazurile cele mai fericite. Pe de-o parte, un tânăr imigrant care este harnic şi dispus să înveţe. De partea cealaltă, o echipă de meşteri, profesori de limbă şi pedagogi care i-au stat alături pe întreaga durată a uceniciei.

Nu e de la sine înţeles

"Firmele noastre au avut preponderent experienţe plăcute cu ucenici refugiaţi", a declarat Holger Schwannecke, secretarul general al Asociaţiei Centrale a Meşteşugarilor Germani (ZDH). "Dar asta nu înseamnă că formarea profesională încununată cu succes este ceva de la sine înţeles", a adăugat el. La aceeaşi concluzie ajunge şi un studiu publicat recent de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD). Studiul se intitulează "Să folosim potenţialul imigranţilor" şi cercetează obstacolele pe care le întâlnesc în cale cei ce vor să înveţe o meserie în Germania.

Primul obstacol este lipsa cunoştinţelor de limbă germană şi adesea o precară educaţie şcolară ca urmare a războiului din ţara de provenienţă. Potrivit OECD, măsurile care să-i pregătească pe imigranţi pentru a putea urma apoi o şcoală de meserii sunt indispensabile. Totuşi, învăţarea limbii germane cere timp, la fel şi completarea studiilor şcolare, acolo unde este cazul. Este nevoie de timp şi pentru a scrie o cerere de angajare, pentru a alerga după acte, pentru a găsi o locuinţă, avertizează OECD.

Competiţie cu propria procedură de dobândire a azilului

Este un timp pe care mulţi nu-l au, fiindcă vor să câştige bani rapid sau fiindcă le este teamă că vor fi rapid expulzaţi din Germania dacă nu-şi găsesc un loc de muncă. În plus, în Germania diferă de la o regiune la alta criteriile de vârstă şi durata cursurilor de pregătire pentru învăţarea unei meserii. În şapte landuri federale doar tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani au dreptul la astfel de cursuri, în altele şi imigranţii în vârstă de 21, 25 sau 27 de ani. Potrivit OECD, este nevoie în acest domeniu de o legislaţie unitară.

În comparaţie cu tinerii care s-au născut şi au crescut în Germania, imigranţii urmează mult mai rar o şcoală de meserii. Holger Schwannecke a spus că regretă acest lucru şi ştie de ce este aşa. "Imigranţii vor să câştige bani repede". Un ucenic care învaţă meseria de frizer câştigă lunar 450 de euro în primul an de ucenicie. În al doilea câştigă 550 de euro şi în al treilea 700. Este cu mult mai puţin decât poate să câştige un muncitor necalificat.

"Ce cool, vreau şi eu"

Abia după terminarea şcolii de meserii încep absolvenţii să câştige bani mulţi şi să aibă un statut social mai ridicat. "Din multe puncte de vedere, valoarea formării profesionale este subestimată în Germania", afirmă Schwannecke. Tinerii trebuie să ştie asta. "Trebuie să putem prezenta ca exemple întreprinzători de succes din rândul imigranţilor, astfel încât tinerii să poată spune: iată, el sau ea a reuşit. Ce cool, vreau şi eu," a spus secretarul general al ZDH.

În absenţa imigranţilor, multe firme meşteşugăreşti nu şi-ar putea acoperi nevoia de muncitori specializaţi. Între anii 2015 - 2018 s-a dublat numărul ucenicilor fără cetăţenie germană, numărul lor ajungând în prezent la 18.680. Cu toate acestea, anul trecut au rămas neocupate 10 la sută din locurile pentru ucenici scoase la concurs.

Mulţi renunţă

Dar nu e de ajuns ca un tânăr imigrant să se decidă să înveţe o meserie, fiindcă mulţi abandonează cursurile. Imigranţii au nevoie de mult mai mult sprijin pe perioada uceniciei, se arată în studiul OECD. "Avem nevoie de o formare profesională asistată, de mai multă comunicare între şcoli, întreprinderi şi oficiile de asistenţă socială şi de un sistem de avertizare care să ne permită să intervenim la timp pentru a-i motiva pe oameni", a declarat adjunctul secretarului general al OECD, Ludger Schuknecht.

Deficite şi în rândul patronatului

Există în continuare firme care nu primesc ucenici imigranţi. "Există aici o discriminare, dar nu cu caracter rasist. La baza ei stă calculul că există riscuri şi că adesea nu se poate comunica bine din cauza necunoaşterii limbii germane", a explicat Schuknecht.

Cel mai mare risc este legislaţia neclară. De ceva timp există o reglementare care îi protejează pe cei care învaţă o meserie, în cazul în care cererea lor de azil este respinsă. Dacă aceştia au un contract de formare profesională, li se permite să-şi încheie ucenicia şi să mai lucreze apoi doi ani în Germania. Dar această aşa-numită reglementare "3+2" este aplicată foarte diferit în funcţie de regiune.

Asociaţiile de meşteşugari din Germania speră că legea privind imigrarea forţei de muncă specializate, care intră în vigoare pe 1 martie 2020, va ameliora situaţia.