OMS declară pandemie de coronavirus

Șeful OMS Tedros Adhanom Ghebreyesu a declarat că "COVID-19 poate fi caracterizat drept pandemic." Mike Ryan, șeful programelor de urgențe de sănătate în cadrul OMS, a declarat într-o conferință de presă că declararea pandemiei nu schimbă răspunsul Organizației Mondiale a Sănătății la această criză. El a spus că situația din Iran este "foarte serioasă" și că Iranul și Italia sunt noile avanposturi în bătălia împotriva acestui virus.

"Aceste țări suferă, dar pot să vă garantez că și alte țări se vor afla în curând în aceeași situație," a avertizat Ryan. Tedros a spus la rândul său că statele trebuie să ia în continuare măsuri de limitare a extinderii epidemiei, acestea fiind "pilonul major" în lupta cu coronavirusul.

Numărul cazurilor de coronavirus în România a ajuns la 39. Unul dintre pacienți este o doctoriță de la Spitalul Gerota din București, care a contractat boala de la fostul polițist ce fusese internat la acest spital. Până în prezent, 6 dintre pacienți s-au vindecat.

În întreaga lume, se înregistrează cam 120.000 de cazuri și 4300 de decese, conform platformei Arcgis.

Responsabilii de vârf din cele 27 de ţări membre ale UE s-au consultat timp de trei ore în cadrul unei videoconferinţe pe tema măsurilor ce se impun pentru îngrădirea epidemiei de coronavirus în spaţiul comunitar. La Bruxelles, preşedintele Consiliului UE, Charles Michel, a stat în faţa unui perete cu 20 de monitoare făcând, cu ajutorul unui tehnician, turul capitalelor europene. Deşi reuniunea la vârf desfăşurată în aceste condiţii a fost o premieră, totul a funcţionat bine. Cei 27 de şefi de stat şi de guvern ai UE, deşi discută adesea în contradictoriu, de astă dată, pe tema coronaviruslului, au manifestat unitate. "Am decis să acţionăm împrenă. Şi anume rapid. Colaborarea este ţelul nostru", a declarat Michel în faţa presei.

Injecţie financiară din Bruxelles

Comisia Europeană va aloca din fondurile proprii aproximativ 7,5 miliarde de euro pentru a demara cât mai rapid cu putinţă investiţii în valoare de 25 de miliarde de euro în ţările cele mai afectate de epidemie - Italia, Franţa şi Germania. Anunţul a fost făcut de preşedinta CE, Ursula von der Leyen, la sfârșitul videoconferinţei. Ea a mai anunţat şi că miniştrii Sănătăţii şi de Interne ai statelor membre se vor consulta zilnic cu privire la măsurile suplimentare care se impun.

La rândul său, preşedintele Consiliului UE, Charles Michel, a subliniat că trebuie frânată răspândirea virsului prin măsuri adecvate, în funcţie de situaţia din ţările respective. Acestea pot fi draconice, ca în Italia, sau punctuale, ca în Germania. Închiderea de către Austria a graniţei cu Italia nu a fost comentată direct de către von der Leyen. 

Şefii de stat şi de guvern ai UE au mai convenit să inventarieze stocurile de măşti de protecţie, aparatură de ventilaţie şi alte echipamente medicale din ţările membre şi să completeze împreună, la nevoie, eventualele lipsuri. Interzicerea exporturilor şi stocarea în exces a echipamentelor importante nu rezolvă problema. Charles Michel a mai comunicat că următorul summit al UE va avea loc la sfârşitul lunii martie la Bruxelles, pe cât posibil cu participarea personală a şefilor de stat şi guvern.

Parlamentul European îşi anulează şedinţele

Nu doar Consiliul UE şi Comisia Europeană, ci şi Palamentul European a intrat în regim de criză. Numărul infecţiilor cu coronavirus este încă relativ redus în capitala Belgiei, dar europarlamentarii călătoresc în fiecare săptămână în lungul şi latul spaţiului comunitar, devenind astfel potenţiali "super răspânditori" ai virusului. Din acest motiv, Parlamentul European şi-a sistat în această săptămână şedinţele în plen care ar fi trebuit să aibă loc Strasbourg, în Franţa, la care participă în mod normal 3500 de persoane. PE este închis şi pentru vizitatori, iar congresele au fost anulate. Săptămâna viitoare Parlamentul îşi va închide uşile complet. La Bruxelles, în schimb, şcolile îşi continuă activitatea. Guvernul belgian nu a luat niciun fel de măsuri pe fondul epidemiei actuale. Viaţa de zi cu zi se desfăşoară normal.

Preşedintele PE lucrează de acasă

La Bruxelles s-a desfăşurat marţi, în locul şedinţei normale în plen, o reuniune de criză de o zi a Parlamentului European, consacrată modalităţilor de combatere a epidemiei de coronavirus. Preşedintele PE, David Sassoli, a intrat preventiv în carantină la domiciliu în locuinţa sa de serviciu din Bruxelles, deoarece la sfârşitul săptămânii trecute se aflase în vizită acasă, în Italia. Şi ceilalţi europarlamentari din Italia ar trebui să facă acelaşi lucru, i-a sfătuit Sassoli.

Panică sau lipsă de idei?

Unii eurodeputaţi au solicitat sistarea activităţii PE pentru o perioadă. Parlamentara naţional-conservatoare Duris Nichoi Sonova din Cehia a criticat faptul că cei 700 de membri ai legislativului european urmează să se reunească în continuare. "Este iresponsabil. Ar trebui să închidem Parlamentul", a spus ea. Legislativul britanic oferă un bun exemplu, analizând posibilitatea de a intra în vacanţă parlamentară până în septembrie, a mai explicat Sonova. Deputatul austriac populist de dreapta Roman Haider a contrazis-o, avertizând că trebuie evitată panica. În opinia sa, PE este mai degrabă "un bastion al lipsei de idei". Decizia ca angajaţii din aparatul administrativ să rămână acasă şi dacă resimt doar un mic guturai, iar deputaţii, în schimb, să-şi continue activitatea, păstrând o distanţă de cel puţin un metru unii faţă de alţii, i se pare lui Haider lipsită de sens. Alţi europarlamentari propun acordarea de fonduri suplimentare şi investiţii pentru regiunile şi ramurile economice afectate de epidemie. 

Austria îşi închide frontierele, Italia e paralizată

În timp ce la Bruxelles parlamentarii mai discutau încă, guvernele statelor membre au trecut la fapte. Austria şi-a închis graniţa cu Italia şi a cerut tuturor cetăţenilor săi să părăsească Italia. Această măsură drastică de îngrădire a libertăţii de mişcare în spaţiul comunitar fusese respinsă cu doar câteva zile în urmă.Italia devine tot mai izolată. Multe companii aeriene şi-au anulat zborurile spre şi dinspre Italia. Malta, Spania şi Cehia au interzis chiar traficul aerian cu Italia. Mai ales în nordul Italiei, măsurile drastice adoptate de guvernul de la Roma au paralizat practic viaţa publică. Aljoska Stefanato, un operator turistic din Treviso, în apropiere de Veneţia, relatează pentru DW că străzile din oraşul său sunt aproape pustii.

Călătorii doar cu aprobări speciale

Puţinele supermarketuri rămase deschise în localitate sunt pline de mărfuri, dar clienţii lipsesc, povesteşte Stefanato. Doar restaurante şi farmacii autorizate mai au deschis. Şcolile, cinematografele, bisericile şi multe întreprinderi rămân închise. Trecerea dintr-un cartier în altul sau din Treviso în altă provincie nu este posibilă decât cu aprobare specială. Cine încalcă această măsură de urgenţă riscă o amendă de 270 de euro - mai spune Stafanato, a cărui firmă, organizatoare de excursii pe mare, a fost nevoită să-şi suspende activitatea. "În Veneţia nu mai există turişti. Multă vreme localnicii s-au plâns că vizitatorii le distrug oraşul. Acum plâng fiindcă nu mai câştigă niciun ban".