One Way Ticket pe ruta Moscova - Belgrad

Centrul social „Krov” se găsește într-un apartament la mansardă, în centrul Belgradului. Lambriurile din încăperea principală amintesc de subsolurile în care țineau petreceri nemții din RFG în anii 70. În mod normal, la centrul Krov se întâlnesc activiștii inițiativelor culturale din capitala Serbiei. Acum aproximativ 30 de femei și bărbați stau pe scaune în fața unei scene improvizate. Se vorbește în limba rusă. Cine dorește primește un microfon și poate să cânte.  

„Am sosit aici de la Moscova în luna aprilie cu un bilet doar dus pentru mine, pentru angajații mei și pentru pisica mea“, povestește Ilya Pinsker – organizatorul reuniunii „Open Mic“. Împreună cu câțiva actori, Ilya conduce un studio de înregistrări. „De la invazia în Ucraina, pe 24 februarie, situația în Rusia a devenit din ce în ce mai greu de suportat. A trebuit să plecăm.“ După atacul asupra Ucrainei, Ilya și prietenii săi i-au susținut pe ucraineni pe Telegram și prin intermediul altor servicii de mesagerie. „De exemplu, pe chat, unul dintre noi a învățat o fată tânără cum se conduce o mașină, pentru a-și putea scoate familia dintr-o zonă de luptă. Mama fetei făcuse un atac de panică și nu s-a putut urca la volan.“ În Rusia lui Putin asemenea inițiative sunt considerate trădare, iar trădătorii riscă ani grei de închisoare.  

„Conflictul acesta mi-e foarte aproape. Mulți colegi și prieteni de-ai mei sunt din Ucraina, ba unii chiar au cetățenie ucraineană. Rudele lor locuiesc acolo. Trebuia să-i ajut cumva pe acești oameni.” spune Ilya. După câteva săptămâni și-a dat seama că asemenea activități sunt prea riscante în Rusia. „Teama că într-o bună zi o să ne bată cineva la ușă s-a amplificat tot mai mult. De la anexarea unilaterală a Peninsulei Crimeea, în 2014, regimul de la Kremlin a devenit mai agresiv. Iar acum, că Putin e în război, se va înrăutăți și mai mult.“ 

Peste o mie de firme noi cu proprietari ruși 

De ce tocmai Serbia? Regimul de la Belgrad a condamnat intervenția militară a Moscovei, dar nu sprijină sancțiunile impuse Rusiei. O mare parte a populației din Serbia se simte legată cultural și religios de Rusia. Nu doar extrema dreaptă din Balcanii de Vest ci și mulți sârbi sprijină deschis războiul lui Putin. 

Conform estimărilor, de la sfârșitul lunii februarie până acum între 30.000 și 50.000 de ruși s-au mutat în Serbia. Cifre oficiale nu există, dar un lucru se știe sigur: de la începutul războiului din Ucraina zecii de mii de ruși și-au deschis conturi în Serbia. Cetățenii din Federație au deschis peste o mie de firme noi, majoritatea în sectorul IT, informează Camera de Industrie și Comerț din Serbia.   

Acces fără viză 

„Am optat pentru Serbia fiindcă este una dintre puținele țări care nu cer viză de intrare“, explică Katya Khazina. „În afară de asta e puțin aiurea că eu, ca adversar al politicii lui Putin, am ajuns într-o țară în care sunt mulți susținători ai regimului de la Kremlin. Dar suport totul fiindcă știu că este nimic comparativ cu greutățile prin care trec oamenii care fug de războiul din Ucraina.“ 

Katya lucra în Rusia la o editură feministă. Ani de zile a participat la demonstrații contra regimului Putin. La Belgrad s-a alăturat ONG-ului „Femei în negru“. În anii 1990 organizația protesta împotriva războaielor din Iugoslavia. De la sfârșitul lunii februarie o face împotriva invaziei ruse în Ucraina. La rândul lor, simpatizanții sârbi ai președintelui Putin ies frecvent la demonstrații de susținere a războiului declanșat de Moscova și pentru victoria Rusiei.  

Admirație din necunoaștere 

„Relația sârbilor cu Rusia este ciudată“, spune Katya. Puțini sârbi învață limba rusă și aproape niciunul n-a fost vreodată în Rusia. „Sârbii nu cunosc prejudecățile multor ruși legate de ei, de exemplu faptul că îi percep ca pe niște lucrători foarte lenți care trăiesc la un standard foarte scăzut.“ Dragostea multor sârbi față de Rusia izvorăște din „necunoașterea vieții în Federație – ca să nu mai vorbim de amploarea represiunilor, a brutalității pe care regimul Putin le exercită în Ucraina, dar și asupra propriilor cetățeni. Ei nu ştiu nici cât de masivă este propaganda“, explică tânăra activistă.  

„La acțiunile noastre de protest“ adaugă Katya „vin între 50 și 100 din cele câteva zeci de mii de ruși care trăiesc la Belgrad. Cei mai mulţi dintre ei s-au mutat în Serbia fiindcă în Rusia nu mai funcționează Spotify și Netflix. Între aceștia sunt foarte, foarte multe persoane apolitice.“  

Nu toți sârbii îi plac pe ruși  

Grupul de pe Facebook „Ruși, ucraineni, belaruși și sârbi împreună împotriva războiului“ are aproximativ 3600 de membri. „Dar lucrul acesta nu spune mult. Majoritatea utilizatorilor sunt sârbi sau provin din alte țări din Balcanii de Vest“, explică Peter Nitkin, creatorul grupului. Scopul paginii este, în primul rând, de informare a opiniei publice din Serbia privind acțiunile împotriva războiului, la care iau parte și cetățeni ruși. „Contrapropagandă“, subliniază Niktin. 

Sârbii au nevoie disperată de informații despre ruși și Rusia fiindcă, pe lângă rusofilia larg răspândită în Serbia, la Belgrad descoperi repede și oameni cu o profundă aversiune față de tot ce vine din fosta Uniune Sovietică. Un chelner al restaurantului "Mala Slavija" mărturisește deschis că îi urăște pe ruși și pe ucraineni în egală măsură. „N-au maniere și au impresia că dacă au bani își pot permite orice“. Și nu crede că pot exista și oameni din fostele țări sovietice croiți după alt tipar.  

Pe mulți sârbi îi derajează faptul că rușii agită piața imobiliară și așa destul de restrânsă din Serbia. Înaintea războiului din Ucraina, în capitala Belgrad existau oricum puține locuințe la prețuri rezonabile. „Ocupă rușii Belgradul?“, se întreba în aprilie 2022 ziarul „Blic“. „Rușii cumpără apartamente și case de weekend fără să le pese cât costă“, menționa publicația. Reprezentanții agențiilor imobiliare estimează că prețul chiriilor în Belgrad s-a dublat comparativ cu perioada de dinaintea războiului din Ucraina.