Alternativa pentru Germania are o problemă cu refugiații

Un milion de refugiați, în principal din Siria, Afganistan și Irak, căutau protecție în Germania în 2015,. ”Vom reuși”, declara fosta șefă a guvernului, Angela Merkel. Alternativa pentru Germania (AfD), formațiune ce avea să devină principala forță de opoziție în Bundestag, nu obosea să repete că Germania este pe cale să se autodesființeze. Mesajul populiștilor făcea trimitere la titlul unei cărți bazată pe resenemtimente împotriva musulmanilor (cu ani în urmă, cartea, semnată de social-democratul Thilo Sarrazin, a stârnit ample controverse în Germania, n.r). 

Cu această mentalitate simplistă, populiștii de dreapta, anemici din punct de vedere programatic, au pornit cu succes la vânătoare de voturi în alegerile federale. În 2017, ei intrau pentru prima dată în Bundestagul german, iar un an mai târziu erau prezenți în toate cele 16 parlamente de land. În alianță cu mișcarea de protest anti-migrație Pegida, partidul s-a radicalizat din ce în ce mai mult, iar extremiștii de dreapta au câștigat influență. Un caz clar de luat în vizor de către Oficiul pentru Protecția Constituției, care vede în AfD este exact ceea ce este acest partid: o formațiune potențial opusă democrației.

Cultura brațelor deschise s-a schimbat

Este puțin probabil ca acesta să fie motivul pentru care AfD a pierdut masiv voturi în zece alegeri consecutive din 2020 încoace. Dimpotrivă, ar fi fost mai probabil să se întâmple contrariul, deoarece tocmai în vremuri de criză partidele populiste ies în evidență. Dar, deși mai bine de jumătate de milion de refugiați de război au sosit în Germania de la invazia Rusiei în Ucraina, AfD nu a reușit să extragă capital politic din fenomen.

Primul motiv este faptul că empatia pentru țara lovită este aproape nelimitată și, spre deosebire de 2015, noii sosiți nu se văd în viața de zi cu zi. Cei mai mulți dintre ei au găsit cazare la membri ai familiei sau la cunoștințe care locuiau deja în Germania, ori în mod privat la germani care vor să ajute. De data aceasta, nu există aproape nicio imagine cu locuințe colective în săli de sport, foste cazărmi și clădiri industriale goale.

Femeile și copiii nu pot fi arătați cu degetul

Mai presus de toate, însă, femeile și copiii ucraineni, care reprezintă majoritatea refugiaților, nu pot fi puși în lumina adversităţii. Cu mulți tineri din țările musulmane, AfD a avut un joc ușor, partidul fiind lipsit de orice inhibiție în alimentarea prejudecăților cu încărcătură rasială despre presupuse hoarde de cuțitari și violatori.

Cazuri izolate au fost instrumentalizate pentru a defăima grupuri întregi de populație din cauza originii și religiei lor. Această stigmatizare primitivă și inumană nu poate fi aplicată unor creștini dintr-o țară europeană. Prin urmare, refugiații din Ucraina nu trebuie să se teamă imediat de AfD și de profitorii săi, deși în rândurile lor există și simpatii pentru Vladimir Putin. 

Polemicile pandemice și-au ratat ținta

Și totuși, nu se poate exclude în totalitate ca, la un moment dat, starea de spirit se sufere modificări, mai cu seamă că presiunea asupra pieței imobiliare deficitare va continua să crească. Lipsa locurilor în grădinițe, personalul insuficient din școli, creșterea costurilor sociale și inflația mai mare vor provoca nemulțumiri tot mai evidente, iar AfD s-ar putea simți încurajată să facă din refugiații de război din Ucraina țapi ispășitori.

Ar fi, desigur, o neîndemânare politică și o prostie. Partidul cunoscut ca fiind divizat a trebuit deja să învețe că nu orice criză poate fi abuzată în scopuri proprii. Un exemplu este pandemia, care se află în prezent în declin. Deși o parte din criticile AfD la adresa politicilor oficiale, adesea contradictorii, au fost justificate, polemicile lipsite de substanță și lipsa distanțării de scena ”Querdenker” (în traducere aproximativă ”gânditori nonconformiști”, mișcare corona-sceptică, n.r) i-au făcut mai mult rău decât bine AfD-ului. În caz contrar, minimalizarea virusului ar fi trebuit să se reflecte în rezultate electorale mai bune.

La un moment dat, războiul lui Putin ar putea fi în beneficiul AfD 

AfD a luat plasă cu subiectul pandemie, iar consecințele războiului din Ucraina, resimțite în Germania, nu au atins încă nivelul de entuziasm indispensabil pentru populiști. Acest lucru s-ar putea schimba dacă strategia președintelui rus, dă roade, Putin blocând exportul de grâu ucrainean, în special către țările africane, utilizând în mod deliberat foametea ca armă.

Acest fapt ar putea determina o dată în plus milioane de oameni să își salveze viețile prin fugă. În acest caz, Germania ar fi probabil o destinație preferată de mulți. Este lesne de intuit care ar fi poziția AfD într-o atare situație. Ar duce o asemenea evoluție la înmulțirea cetățenilor furioși care votează cu AfD? Așa cum funcționează de obicei populismul, această ipoteză nu poate fi exclusă.

La cele mai recente alegeri de land, Alternativa pentru Germania a pierdut multe voturi în favoarea taberei celor care nu votează și a fost chiar eliminată pentru prima dată dintr-un parlament de land, în Schleswig-Holstein. Se pare că AfD a devenit mai puțin atractivă ca partid de protest pur. Or, având în vedere personalul și programul său, este practic imposibil să asistăm la o ameliorarea a imaginii acestui partid prin promovarea unor politici constructive. Cu toate acestea, se prea poate ca în viitor AfD să obțină din nou rezultate mai bune în alegeri.