1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

OSCE salută respingerea legii "ştiri vesele vs. ştiri triste"

Laurenţiu Diaconu-Colintineanu10 iulie 2008

Curtea Constituţională a României a respins legea care obliga la o pondere de 50% ştiri vesele. OSCE adresase preşedintelui Băsescu o scrisoare deschisă, în care îi cerea să nu promulge legea.

https://p.dw.com/p/EZtB
Imagine: picture-alliance/dpa

A fost "Business as usual" pentru o Curte Constituţională într-un stat democratic, a cărui Lege Fundamentală prevede libertatea presei, este de părere Miklos Haraszti, responsabil cu problemele mass-media al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). A emite ştiri pozitive este însă chiar atât de rău?

"O asemenea idee nu se putea naşte decât într-o societate aflată încă în plin proces de tranziţie", opinează Haraszti, atrăgând atenţia că presa aparţine cetăţenilor, nu aparatului de stat. Iar tocmai, această apartenenţă o obligă să îşi îndeplinească rolul de păzitor al societăţii şi de critic al activităţii guvernamentale sau parlamentare. "Este inacceptabil ca parlamentarii să decidă ce e bine şi ce nu în presă, pentru că, inevitabil, vor lua în considerare ce este mai bun pentru ei, nu pentru cetăţeni", mai spune Miklos Haraszti.

Necesitatea scrisorii deschise

Mandatul reprezentantului OSCE include avertismente timpurii şi intervenţii publice, care să prevină evenimente în contradicţie cu principiile organizaţiei. "M-am adresat preşedintelui Băsescu, pentru că acesta era în postura de a respinge sau nu iniţiativa legislativă şi pentru că mandatul meu este unul inter-guvernamental, deci nu puteam apela la justiţie. Dar fără îndoială că mă bucură decizia Curţii de la Bucureşti", explică Haraszti.

Dovadă a neîncrederii în instituţiile româneşti?

"Legislativul a dat greş" cu această lege, afirmă responsabilul OSCE, "dar uneori este exact invers". Miklos Haraszti aduce aminte de anul trecut, când Curtea Constituţională a respins o iniţiativă "modernă şi bună a Parlamentului", anume eliminarea defăimării şi a calomniei din Codul Penal. Atunci, Justiţia a ignorat standardele Consiliului European, pe cele ale Curţii Europene de Justiţie şi toate recomandările în acest sens. "România este singura ţară, din câte ştiu, care a luat-o pe direcţia opusă dezvoltării din alte state", afirmă Haraszti.

Pericolul cel mai mare

"Cred că presa din România este liberă, iar pluralismul este garanţia acestei libertăţi. Legi bune nu ar strica, Parlamentul ar mai putea lucra cu siguranţă la capitolul defăimare şi calomnie. În plus, nicio tânără democraţie nu este lipsită de probleme, cum ar fi cele financiare. Presa din România nu cred că este ameninţată de intervenţia guvernului, ci mai degrabă de autocenzură".