PE a luat la rost politica UE privind refugiații

S-au făcut noi apeluri la unitate: trebuie depășită teama paralizantă, trebuie trecut peste diferențele de opinie dintre țările membre. Trebuie găsit un management mai bun al crizei refugiaților. Parlamentul European a dezbătut peste patru ore despre periclitarea existenței zonei Schengen, despre solidaritatea precară, despre rolul Greciei și Turciei în limitarea fluxului de refugiați.

Cei care încă speră că se va găsi o soluție comună au căzut de acord că aceasta trebuie găsită acum la început de an, până când numărul celor care pornesc spre Europa nu va crește din nou. Alți eurodeputați au constatat că Uniunea este predispusă să eșueze în fața acestor provocări.

Indignare în legătură cu afirmațiile AfD privind folosirea armelor

"Condamnăm toate formele de intoleranță și instigare la ură rasială", a declarat comisarul european pentru Refugiați, Dimitris Avramopoulos. Ar fi prea simplu să îi declarăm pe toți refugiații drept un pericol pentru ordinea publică, după cum au făcut unii în urma incidentelor de la Köln din noaptea de Revelion. "Ori ne descurcăm cu toții împreună, ori revenim la starea din trecut a lucrurilor, la care nu mai vrea nimeni să se întoarcă." Comisarul a făcut astfel aluzie la spusele șefelor AfD Frauke Petry și Beatrix von Storch.

Alții au fost însă mult mai direcți, precum liderul grupului liberal din PE, Guy Verhofstadt: să încurajezi folosirea armelor împotriva refugiaților este "pur și simplu înspăimântător". Iar social-democratul Gianni Pitella a vorbit despre "cuvinte scandaloase" și despre "un vânt putred care bântuie Europa", împrăștiind virusul fricii.

Majoritatea este interesată de managementul crizei

"Nu ducem lipsă de idei, dar situația actuală reprezintă un blocaj" - atât în ceea ce privește Parlamentul European, cât și Consiliul European, a declarat Manfred Weber, șef al popularilor europeni. Cel mai mare grup parlamentar din legislativul comunitar a dorit să fie vocea rațiunii în contextul disensiunilor generale. Weber a militat pentru o soluție de compromis: acordarea de sprijin refugiaților, conform Convenției de la Geneva, simultan cu limitarea migrației în masă spre UE. Cum ar putea oare să funcționeze împreună aceste două obiective?

Olanda, care deține președinția Consiliului European, a amintit de măsurile deja convenite: consolidarea securizării frontierelor externe, respectarea acordurilor anterioare privind înregistrarea și repartizarea refugiaților, cooperarea cu Turcia, armonizarea practicilor privind acordarea de azil.

Am putea să progresăm dacă am aplica ceea ce am stabilit că vom face. Ministrul de Externe olandez, Bert Koenders, a atras atenția că acordul de la Geneva interzice așa-numitul "Refoulement" - retrimiterea refugiaților în zonele de conflict de unde au reușit să fugă inițial. Asta pentru a pune capăt speculațiilor privind retrimiterea tuturor refugiaților în țările din care au venit.

Salvați zona Schengen!

Cei mai mulți vorbitori au subliniat că țările membre trebuie să aplice măsurile pentru care deja și-au dat acordul; liberalii europeni au venit însă cu un plan nou: punctul central al acestuia ar fi securizarea granițelor. Grecia nu ar fi în stare să-și îndeplinească această sarcină. De aceea, UE ar trebui să invoce acum clauzele de necesitate din tratatele europene și să preia securizarea frontierelor externe. "Europa trebuie să facă asta și să trimită rapid trupe speciale de intervenție la granița eleno-turcă", a solicitat Guy Verhofstadt.

Și comisarul european Avramopoulos s-a plâns de progresele foarte lente realizate în ceea ce privește centrele de înregistrare a refugiaților și securizarea granițelor. Comisia Europeană a prezentat oficial raportul foarte critic privind controalele la frontierele Greciei. Atena a primit încă trei luni pentru a îmbunătăți situația. E nevoie de mult mai mult personal pentru a preveni ca bărcile cu refugiați să acosteze pe insulele grecești.

Comisarul a atras atenția că soarta zonei Schengen depinde de securizarea frontierelor externe: "Dacă vom reuși să avem în continuare un spațiu intern fără controale de frontieră depinde de protejarea eficientă a granițelor noastre externe".

Cale liberă pentru extremiști și eurosceptici

Criza refugiaților este mană cerească pentru partide ca Frontul Național din Franța. Bruno Gollnisch a cerut ca toți refugiații să fie retrimiși pur și simplu de unde au venit. Interdicția amintită în acest sens din Convenția de la Geneva ar fi absurdă, în opinia sa, pentru că refugiații vin în Europa în principal din motive economice. Nu a fost singurul cu această opinie. Reprezentanții UK Independence Party cred că UE este bună de aruncat la gunoi. Iar Gerolf Annemans de la populiștii de dreapta flamanzi a clamat că Schengen a murit și că Turcia nu va deveni niciodată membră a UE.

Mulți extremiști de dreapta se bucură în țările lor de creșteri masive în sondajele de opinie, din cauza crizei refugiaților. Majoritatea politică de centru din Europa trebuie să lase în următoarele săptămâni disensiunile deoparte și să facă progrese reale în rezolvarea acestei crize.